Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, lansează o avertizare cu privire la efectele instabilității politice și ale incertitudinii fiscale asupra costurilor de finanțare ale României, care rămân la valori ridicate.
O consecință directă este aceea că dobânzile aferente datoriei publice au înregistrat o valoare de aproximativ 3% din PIB, ceea ce reduce considerabil spațiul bugetar disponibil.
În acest context, consolidarea fiscală a devenit o necesitate stringentă, potrivit economistului.
Costurile de finanțare rămân la un nivel ridicat din cauza incertitudinii generate de criza politică, Ionuț Dumitru a declarat în cadrul unei conferințe organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
„E greu de spus în termeni cuantificabili care este nota de plată a perioadei de criză politică”
Citește șiRomânii pot investi în Tezaur 5 octombrie: dobânzi locuri de cumpărare
,
a adăugat el, subliniind că consolidarea fiscală este necesară din mai multe motive, printre care și reducerea costurilor.
Acesta a oferit un exemplu: atunci când dobânzile la datoria publică ajung la 7%, spațiul bugetar este extrem de îngustat, deoarece dobânzile au ajuns să reprezinte 3% din PIB.
În ciuda unei traiectorii economice remarcabile în ultimele două decenii, care i-a permis să atingă 78% din media europeană a PIB-ului pe locuitor și 94% din media consumului pe locuitor, România se confruntă cu dezechilibre majore.
Economia actuală se menține grație consumului și activităților din domeniul serviciilor, însă această configurație economică pe care o avem în prezent devine din ce în ce mai vulnerabilă. Fără sectoare productive solide, economia nu este în măsură să suporte o convergență rapidă, afirmă cunoscutul economist.
„Economia încă rezistă datorită consumului și serviciilor, dar această structură economică pe care o avem astăzi devine tot mai fragilă. Economia nu poate să susțină convergență rapidă fără sectoare productive puternice”
Economistul consideră că fotografia curentă a economiei noastre poate fi încadrată într-un anumit context, și anume acela că produsul intern brut pe cap de locuitor este destul de ridicat atunci când îl comparăm cu media europeană.
În ultimele două decenii, România a înregistrat cea mai rapidă convergență din cadrul Uniunii Europene. În prezent, produsul intern brut pe cap de locuitor a ajuns la 78% din media europeană, calculat la paritatea puterii de cumpărare, după ce a pornit de la un nivel de sub 30% din media UE la începutul anilor 2000. Astfel, procesul de convergență a fost extrem de rapid.
Astăzi, valoarea produsului intern brut pe cap de locuitor înlocuiește țări precum Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria, fiind foarte aproape de cea a Poloniei. Creșterea rapidă a salariilor și extinderea puternică a consumului populației sunt tendințe observate în prezent. Însă, există o diferență notabilă între nivelul producției și cel al consumului, și anume decalajul dintre produsul intern brut pe cap de locuitor și consumul populației pe cap de locuitor, după cum afirmă Dumitru.
Deși ritmul de convergență a fost rapid, economia din România a înregistrat dezechilibre tot mai mari. Modelul care a stat la baza dezvoltării economice în ultimele decenii
și-a atins deja limitele
. Creșterea economică s-a bazat pe acest model, care acum a ajuns într-un impas.
Potrivit economistului, o analiză detaliată a datelor relevă o decelerare semnificativă a ritmului de expansiune economică în perioadele precedente. 2,3% a înregistrat creșterea economică în 2023, urmată de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, valori considerabil reduse dintr-o perspectivă istorică pentru o țară precum România. Această tendință de scădere indică o performanță economică destul de modestă. Industria, în special sectoarele productive, manifestă o performanță scăzută. Economistul subliniază că
„industria are circa 10 ani de scădere sau de tendință negativă”
.
România se confruntă cu necesitatea de a crea un mediu economic stabil, care să se bazeze pe investiții și pe energie la prețuri competitive.
„Fără scăderea prețului la energie, avem o problemă uriașă, pe care nu cred că o putem rezolva”
,
avertizează expertul.
El consideră că creșterea moderată a salariilor în sectorul public ar putea fi o soluție,
permițând astfel ca ponderea cheltuielilor cu salariile în PIB să scadă treptat.
În esență, obiectivul este ca salariile să crească mai rapid decât produsul intern brut nominal în următorii ani.
În opinia sa, sunt necesare investiții majore în economie, o absorbție eficientă a fondurilor europene,
precum și de birocratizare și digitalizare.
Toate acestea ar trebui să contribuie la stimulaea investițiilor private și a sectoarelor productive, după cum afirmă Dumitru.
O prezentare efectuată de Ionuț Dumitru în cadrul conferinței organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) poate fi vizualizată aici.
COMENTARII / 0