Românii, îngrijorați de viitor: ce pensie vor primi după o viață cu salariul minim?

Un studiu recent a scos la iveală că 28% dintre persoanele în vârstă de peste 55 de ani experimentează o anxietate financiară semnificativă în ceea ce privește viitorul lor după pensionare, în special în cazul în care au beneficiat de un venit similar salariului minim pe o perioadă lungă de timp.

O analiză recentă publicată de Adevărul dezvăluie că rezultatele unui sondaj privind securitatea financiară și efectele acesteia asupra populației românești indică o stare de incertitudine în rândul persoanelor în vârstă de pensionare, conștiente de faptul că viitorul le aduce o pensie inferioară venitului actual. 1.342.578 de pensionari au avut venituri sub salariul minim net în luna februarie, conform sursei citate. Jumătate dintre acești pensionari au primit o indemnizație socială de 1.281 de lei pentru că pensia lor ar fi fost sub 1.000 de lei. În total, 2.019.532 de persoane au primit mai puțin de 3.000 de lei în februarie, potrivit calculelor prezentate de Adevărul.

Pentru perioada 2024-2025 și 2026, valoarea punctului de referință a fost menținută la nivelul de 81 lei, în urma unei decizii care a avut ca efect suspendarea temporară a indexării acestuia în funcție de rata inflației, procedură care are loc în mod obișnuit la începutul fiecărui an, în luna ianuarie. Indicele de calcul este format din mai multe componente, printre care și puncte de contributivitate, a căror valoare este determinată pe baza raportului dintre salariul individual și salariul mediu pe economie al viitorului pensionar.

Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”

În situația în care veniturile unui român sunt la nivelul salariului mediu pe economie, acesta va primi echivalentul unui punct pe an. Însă, dacă veniturile sale depășesc acest prag, numărul de puncte va fi mai mare de un punct anual. Salariul minim pe economie reprezintă un factor determinant pentru numărul de puncte de pensie acumulate de un angajat în decursul unui an, calculul fiind direct proporțional cu raportul dintre salariul său brut și salariul mediu brut pe economie din anul respectiv.

Se calculează astfel punctajul lunar ca fiind raportul dintre salariul brut încasat și salariul mediu brut, în timp ce punctajul anual reprezintă media punctajelor lunare.

Este prezentată o simulare pentru a ilustra modul în care se calculează pensia în funcție de vechimea în muncă și salariul minim pe viață.

Conform unei simulări efectuate de analiști, presupunând un salariu minim brut curent de 4.050 de lei, care urmează să fie majorat la 1 iulie, și un salariu mediu brut la nivel național de 9.220 lei în ianuarie, raportat la datele Institutului Național de Statistică (INS), rezultă un raport între salariul brut și salariul mediu brut. Acest raport este de aproximativ 0,44 puncte/an, calculat ca 4.050 împărțit la 9.220.

În cazul unui viitor pensionar care a lucrat timp de 35 de ani cu salariul minim, raportul dintre salariul minim și salariul mediu fiind de aproximativ 0,44 puncte pe an, rezultă că acesta a acumulat 15,4 puncte pe întreaga perioadă de activitate. Luând în considerare valoarea punctului de referință de 81 de lei, pensia acestuia poate fi calculată ca produsul numărului de puncte acumulate și această valoare, ajungându-se la o pensie de 1.247 lei, o sumă care se dovedește a fi mai mică decât indemnizația socială de 1.281 lei.

Pentru o perioadă de muncă de 35 de ani, se înregistrează un spor de 6,25 puncte de pensie, suplimentar celor bazate pe contributivitate, după cum urmează: 2,5 puncte pentru intervalul de la 25 la 30 de ani și 3,75 puncte pentru cel de la 30 la 35 de ani. Luând în considerare numărul de puncte aferent salariului minim pe economie, care este de 15,4 puncte, adăugarea punctelor de stabilitate conduce la un total de 21,65 puncte de pensie. Prin înmulțirea acestei valori cu 81 de lei, valoarea punctului de referință, se obține o pensie lunară de 1.755 lei.

Luând în considerare 2.574 lei, valoarea actuală a salariului minim net, împreună cu beneficiile fiscale existente, se observă că pensia obținută după o perioadă de 35 de ani de activitate, calculată în funcție de salariul minim pe economie, este relativ scăzută. Această situație ar putea explica îngrijorarea pe care o resimt angajații care se apropie de vârsta de pensionare cu privire la posibilitatea de a-și asigura mijloacele de trai în perioada bătrâneții.

În mod concret, pe fondul unei majorări mai rapide a salariului mediu în raport cu salariul minim, valoarea punctajului anual înregistrează o scădere, ceea ce duce la diminuarea pensiei viitoare. Acest fenomen are loc ca urmare a decalajului dintre creșterea salariului mediu și cea a salariului minim.

Un număr semnificativ de persoane care sunt pe punctul de a se pensiona, anume 28%, sunt îngrijorate în legătură cu viitorul lor imediat, temându-se de ceea ce urmează.

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, un sentiment de nesiguranță financiară crește, potrivit unui studiu recent al Reveal Marketing Research, comandat de XTB România. Astfel, 51% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se declară siguri din punct de vedere financiar, în timp ce această proporție scade la 30% în rândul celor de peste 45 de ani. De asemenea, nivelul de stabilitate financiară este cel mai scăzut în rândul persoanelor cu vârsta peste 55 de ani, la 28%, ceea ce indică faptul că cei care se apropie de vârsta de pensionare sunt din ce în ce mai îngrijorați cu privire la viitorul lor financiar.

Conform datelor, se remarcă o diferență semnificativă între proporțiile de bărbați și femei care se declară siguri din punct de vedere financiar pentru următorul an, 44% dintre bărbați și 30% dintre femei exprimându-și încrederea. În ceea ce privește veniturile, rezultatele sondajului arată că distribuția veniturilor lunare este următoarea: 38% dintre respondenți au venituri între 5.001 și 10.000 de lei, în timp ce 30% au venituri sub 5.000 de lei și 27% au venituri peste 10.000 de lei. De asemenea, 5% dintre participanți nu au oferit informații despre veniturile lor.