În mod surprinzător, Autoritatea Vamală înregistrează manual toate tranzacțiile, folosind pixul pe hârtie, în loc de a efectua analize și de a ține registrele într-un mod mai eficient.
Se ridică îndoieli cu privire la natura mărfurilor transportate, sugerând că posibil o parte din acestea ar putea avea originea în Rusia.
În România, o altă situație îngrijorătoare se desfășoară în Portul Midia, unde Petrolierul Gas Elisabeth a acostat pe 14 ianuarie pentru descărcare. De 54 de zile, nava rămâne ancorată fără să poată descărca încărcătura de mii de tone de GPL, evaluată la peste 800.000 de dolari. Procesul de descărcare este blocat din cauza refuzului Vămii de a acorda permisiunea de descărcare. Președintele Autorității Vamale Române, Mihai Savin, este cel care conduce instituția responsabilă de această decizie.
Citește șiSalarii în marketing digital 2026: ce câștigi și ce tendințe
Într-o declarație recentă, Mihai Savin a menționat următoarele: Am solicitat în repetate rânduri documente pentru a obține clarificări privind…
Ancheta a scos la iveală faptul că Reporter are motive să creadă că persoana în cauză este originară din Rusia.
Mihai Savin a declarat că sunt motive de îngrijorare și de aceea efectuăm numeroase investigații, adăugând că s-a ajuns la punctul în care se solicită colaborare internațională atât din partea algerienilor, cât și a americanilor.
Pentru prima dată, Vama a respins cererea de descărcare a unui petrolier, invocând motivul că încărcătura provenea din Rusia. Această situație evidențiază complexitatea procesului de trasabilitate a produselor la nivel global.
Într-un lanț complex de transport, GPL a fost livrat la Octogon, cel mai mare terminal de acest tip din România, după ce a fost descărcat inițial într-un depozit imens situat în portul turcesc Dortyol. Anterior, această substanță a fost adusă în Dortyol de două nave petrolier, una provenind din Statele Unite și cealaltă din Algeria, fiind ulterior transferată pe nava ”Gas Elisabeth” și expediată în România. În drumul său, GPL-ul a tranzitat numeroase companii aflate pe trei continente diferite.
”Noi vorbim de faptul că documentele pe care noi ni le dorim a fi aduse de operatorul economic sunt cele care atestă origine. Și de la origine, trasabilitatea tuturor operațiunilor vamale care au avut loc. Până în acest moment avem niște informații, avem niște documente care au mici întreruperi în această trasabilitate”
În esență, exigența privind documentele care să confirme originea și integralitatea procesului vamal rămâne o prioritate.
Potrivit președintelui Vămii, instituția are autoritatea să solicite o gamă largă de documente. Octogon consideră însă că această solicitare reprezintă un abuz, deoarece Vama a cerut prezentarea succesivă a unor documente provenind de pe trei continente. Explicațiile necesare sunt oferite de inginerul Daniel Chivu.
În urma discuțiilor purtate, Daniel Chivu, inginer Octogon a declarat următoarele:
Le-am pus la dispoziție o declarație din partea camerei de comerț din Turcia cum că produsul nu este de origine rusească.
Anchetatul a fost confruntat de Reporter cu acte care dovedesc originea gazului în forma lor inițială, după cum a declarat: Nu, nu le-am adus documentele de proveniență a gazului în original
Reporter:
Întrebarea mea se referă la originea acestor bunuri: au fost procurate și din Statele Unite ale Americii, precum și din Algeria, ori poate din Turcia?
Într-o declarație, Daniel Chivu a menționat că documentele au fost procurate inițial din SUA și Algeria, după ce versiunile copiate anterior nu au fost validate de către autoritățile vamale.
Marius Savin a declarat:
”Dacă tot îți cer să îmi dai declarația de export din Statele Unite, dă-mi declarația de export din Statele Unite sau din Algeria sau din Turcia. Dă-mi declarația de export. El a venit cu un document de origine, dar n-am această trasabilitate integrală”
.
În documente, se precizează că petrolul nu are origine rusă. Însă, în realitate, o cantitate semnificativă de țiței provine din Federația Rusă.
Într-o situație fără precedent, documente au fost solicitate de la entități care nu mai erau sub controlul nostru sau al furnizorului nostru, a declarat un reprezentant. Cererea a fost una imposibil de îndeplinit, deoarece aceste documente nu mai erau accesibile și nici procurabile pentru noi.
În prezent, încă nu a fost trasă o concluzie definitivă. „Gas Elisabeth” a părăsit Portul Midia, după care a transportat gazul în portul Burgas din Bulgaria, unde a efectuat descărcarea.
Țara noastră aduce țiței în țară pentru a fi procesat în cadrul rafinăriilor locale, fie la Rompetrol Midia, fie la Ploiești, unde OMV Petrom și Lukoil operează instalații de rafinare. Alternativ, România importă produse petroliere deja rafinate din străinătate, motorină fiind principalul produs importat.
În Portul Constanța, cele două căi principale de acces sunt reprezentate de terminalele Midia Marine, aflate sub administrarea Rompetrol, și Oil Terminal, deținută de către statul român.
În perioada primilor doi ani de conflict, România a achiziționat 2,6 miliarde de euro în valoare de țiței și derivate rafinate direct de la Federația Rusă. Ulterior intrării în vigoare a măsurilor restrictive, importurile oficiale din Rusia au încetat, dar legăturile comerciale nu au fost complet întrerupte, conform datelor disponibile.
Se estimează că în anul 2025, o proporție de peste 60% din țițeiul importat în România își are originea în Kazahstan. O cantitate semnificativă din acest țiței a fost ulterior rafinată la Petromidia, o companie aflată sub controlul entității kazahi KazMunayGas.
Rafinarea petrolului kazah are loc atât în regiunile de stepă din Kazahstan, cât și în zonele maritime offshore ale Mării Caspice. Țițeiul este apoi canalizat printr-un sistem de conducte care străbate Rusia, ajungând până la Novorossiisk, un port strategic situat pe coasta Mării Negre. Operațiunile acestui sistem de transport sunt gestionate de către entități economice din Rusia, Kazahstan, Statele Unite ale Americii și diverse țări europene.
În domeniul energetic, Dumitru Chisăliță subliniază că companiile mari, inclusiv Shell și Chevron, alături de alte entități europene și americane importante, dețin acțiuni.
Întrebarea privind prezența lor în timpul conflictului actual este una pertinentă. Reporterul a adresat o întrebare directă: Și ei sunt și în momentul de față, în timpul războiului?
În prezent, Dumitru Chisăliță a declarat că fluxul de țiței rusesc continuă să traverseze această conductă, reprezentând o proporție de cel puțin 20%.
Întrebarea Reporterului a fost: Este situația încă valabilă în acest moment?
Într-o declarație recentă, Dumitru Chisăliță a afirmat că în momentul de față se înregistrează activități de acest fel.
Rompetrol a furnizat, într-o declarație scrisă, detalii privind transporturile de țiței originar din Kazahstan, menționând că fiecare transport este însoțit de acte specifice emise de către autoritățile competente din țara de origine, care confirmă în mod clar că produsul provine din Kazahstan, după cum reiese din cadrul legal în vigoare.
Analistul energetic Dumitru Chisăliță afirmă că conceptul inițial presupune o strategie temporară, în care, pe rând, se transportă o cantitate de țiței, apoi alta.
”În practică, e puțin probabil să existe o astfel de construcție și cel mai probabil, așa cum s-a gândit de la început această conductă, este o conductă prin care se transport mixt țiței kazah și țiței rusesc”
, a adăugat el.
Toată Rompetrol confirmă că întregul lanț de aprovizionare este transparent, de la Kazahstan, unde are loc încărcarea inițială prin conducta, continuând cu tranzitul prin Rusia, încărcarea suplimentară în porturile rusești și culminând cu livrarea finală a produselor în terminalul din Midia, care deservește Rafinăria Petromidia.
Rompetrol susține că trasabilitatea tuturor acestor livrări este cunoscută pe întreaga rută logistică de aprovizionare, începând de la încărcarea în Kazahstan prin conducta, tranzitul prin Rusia, încărcarea în porturile rusești și până la livrarea produselor în terminalul din Midia, care deservește Rafinăria Petromidia.
Mihai Savin, în calitate de președinte al Autorității Vamale Române, a declarat următoarele:
Tehnic, țeava aia, ea poate să conțină în ea petrol din multe locuri. Să știți că se amestecă.
În urma întrebării Reporter, a fost exprimată o anumită doză de îndoială, și anume:
Nu e 100%?
Nu este petrolul… i-am dat drumul la țeavă și pe urmă am oprit robinetul și a rămas doar petrolul kazah. Vine în ea, se intersectează probabil mai multe conducte din mai multe locuri și vine un petrol
Deși explicațiile au fost oferite de Mihai Savin, detaliile procesului au rămas puțin clare.
În acea situație, Mihai Savin a clarificat că conductele se intersectează probabil în mai multe locuri.
Conductele din Marea Caspică reprezintă o sursă semnificativă de țiței, Azerbaidjanul fiind al doilea cel mai mare producător, Azerbaidjan fiind țara care pompează resursele petroliere din această regiune. Țițeiul este transportat printr-un sistem de conducte care se termină în portul Ceyhan din Turcia, unde se realizează descărcarea. Alte țări care exploatează resursele din Marea Caspică sunt Iranul și Rusia.
Importurile de motorină și benzină sunt dominate de produse provenite din Turcia și India, care utilizează țiței rusesc drept materie primă pentru fabricarea lor.
Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică a afirmat că rezerva de petrol în cauză este identică, fiind vorba despre același tip de petrol extras în diverse țări, printre care Azerbaidjan, Iran, Turkmenistan și Federația Rusă.
”Deci nu poți spune că este un petrol rusesc sau un petrol iranian, de exemplu”
.
Un reporter de la ProTV a declarat:
”Anul trecut, un petrolier de acest tip a sosit aici, la Oil Terminal, și a descărcat o cantitate de țiței originar din Azerbaidjan, pe care îl luase dintr-un port situat în Turcia. Ulterior descărcării, s-a constatat că țițeiul era contaminat, iar situația a fost extrem de gravă, existând riscul unor avariuni semnificative la rafinăria Petrobrazi”
. Incidentul a avut loc în urma unei operațiuni de descărcare a țițeiului.
În urma incidentului, 120.000 de tone de țiței și motorină au fost eliberate din rezerva de stat a României pentru a compensa transportul de țiței azer contaminat, care fusese încărcat inițial în portul Ceyhan. Țitțeiul azer a fost suspectat a fi fost supus unui act de sabotaj de către Rusia. Drept urmare, România a fost obligată să declare stare de urgență.
În cursul anului trecut, fostul vicepreședinte al SOCAR a fost reținut de către autoritățile azere sub acuzația de contaminare a țițeiului. 90 de miliarde de dolari reprezintă valoarea uriasa a comerțului mondial cu țiței rusesc desfășurat de către o rețea de oameni de afaceri azeri, după cum a arătat o investigație publicată de Financial Times în acest an.
„Dumitru Chisăliță: Azerbaidjanul a jucat în diverse situații și pe gaz și pe țiței. Ei spuneau că preiau ei cantitatea de țiței și de gaze naturale și în barter dau ei cantitate de gaze sau de petrol către diverse țări.”
Această declarație a fost făcută de Dumitru Chisăliță, care a explicat modul în care Azerbaidjanul a operat în diferite circumstanțe, atât cu gaze naturale, cât și cu țiței.
În cadrul acestor operațiuni, Azerbaidjanul a preluat cantități de țiței și gaze naturale, oferind în schimb cantități de gaze sau petrol către mai multe țări, conform spuselor sale.
Întrebarea Reporterului a rămas fără răspuns, fiind completată doar de o întrebare: De unde încep?
Afirmația a fost făcută de Dumitru Chisăliță, care a declarat: ”În realitate, importăm din Rusia și exportăm petrol azer în schimb, ceea ce reprezintă doar o manevră contabilă, deoarece este evident că această tranzacție permite petrolului rusesc să ocolească embargoul și să ajungă în țările europene, generând sume considerabile de bani, datorită prețurilor mici la care este achiziționat și apoi vândut la prețuri mult mai mari”.
Cosmin Păcuraru a declarat:
”Nu poți dovedi, adică ai proveniență azeră… dar n-ai. Bun, e același tip de petrol, că vorbim din tot rezervorul din Marea Caspică și țările riverane. E același rezervor, e același tip de petrol, dar nu știi cine l-a extras, nu știm unde ajung banii”
.
În esență, sursele de petrol sunt comune pentru regiunea respectivă, însă originea și destinația fondurilor rămân neclare.
Într-o declarație recentă, Mihai Savin a menționat că în cele din urmă, produsul vândut este petrol, a cărui origine este declarată ca fiind azeră, însă confirmările de origine nu pot garanta că petrolul nu are, eventual, o origine rusă. Cu alte cuvinte, toate documentele și mecanismele de trasabilitate disponibile, confirmate de autoritățile azere, atestă originea prezentată…
Se afirmă că producția de țiței nu constituie o prioritate pentru aceștia, potrivit Reporter, care a declarat: Că ei nu prea produc foarte mult țiței, din ce știu.
Declarația a fost făcută de către Mihai Savin, care a adăugat: Există numeroase întrebări nerezolvate referitoare la volumele anumitor aspecte…totuși…”.
Nu am primit nicio informație care să sugereze că aceste sancțiuni nu sunt respectate
nu se regăsește însă printre declarațiile lor, însă ele au transmis că sancțiunile sunt respectate.
Nu, asta e o propoziție în plus.
În România, două entități comerciale cu origini azere, SOCAR și Alkagesta, au confirmat că se aliniază în deplinătate la restricțiile dictate de Uniunea Europeană.
Conform declarațiilor unui corespondent ProTV, abia în cursul anului 2023, după o perioadă de doi ani de conflict în Ucraina, România a oprit în întregime importul de produse petroliere originare din Federația Rusă. În paralel, aproximativ în aceeași perioadă, s-a înregistrat o creștere considerabilă a importurilor de țiței și derivate petroliere din partea a trei țări: Turcia, India și Azerbaidjan.
În ceea ce privește produsele petroliere deja rafinate, precum motorina și benzina, importurile au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii 3 ani, cea mai mare cantitate provenind din India și Turcia.
Dumitru Chisăliță a declarat:
”Dacă mergem mai departe pe raționamentul ăsta, o să vedem că exact în aceeași perioadă a crescut foarte mult importul de țiței rusesc în tocmai aceste țări. India, Turcia, Arabia Saudită. Care brusc au început să vândă în Europa. Ei au cumpărat acest țiței ieftin din Rusia, l-au procesat și ne-au vândut nouă produsul finit la niște prețuri foarte mari”
.
Întrebarea privind trasabilitatea produselor petroliere constituie un subiect de interes, fiind dificil de stabilit cu exactitate dacă un anumit produs a fost obținut din țiței rusesc sau nu.
Declarațiile lui Mihai Savin au ridicat întrebări suplimentare: Nu putem confirma cu exactitate, deoarece dacă produsul a fost procesat și transformat în motorină, atunci originea acestuia este atribuită Indiei. Ulterior, nu avem informații despre posibila sa rafinare din petrol rusesc, însă solicităm confirmări de la partea indiană cu privire la originea indiană a produsului și primesc răspuns afirmativ, însă nu obținem detalii suplimentare privind sursa de petrol, deoarece nu am primit niciodată o declarație în acest sens.
La granița din Constanța, înregistrările referitoare la importurile de petrol brut și derivate petroliere se realizează manual cu ajutorul unui instrument de scris, pe suport fizic.
În cursul anului precedent, 11 companii românești au fost vizate de descinderile procurorilor DIICOT în urma importului de motorină în perioada 2022-2025, utilizând documente false sau inexacte.
Importurile au fost efectuate prin intermediul Oil Terminal. Compania de stat afirmă că nu are nicio legătură cu acest caz. Într-un mod oarecum surprinzător, timp de 3 ani, România a importat motorină supusă embargo prin intermediul unei companii de stat și fără să fie detectată de către autoritățile vamale.
Mihai Savin a exprimat îngrijorarea că pot exista declarații false privind originea mărfurilor, sugerând că motorina ar putea fi declarată ca provenind din Turcia, însă în realitate să aibă o altă sursă, posibil dintr-o zonă supusă embargoului.
În urma declarațiilor furnizate de Oil Terminal, rezultă că toți clienții săi au achiziționat țiței și produse rafinate provenind din Turcia, India și Azerbaidjan. Importurile au fost dominate de Mol România, Vitaro Energy și Oscar Downstream. În legătură cu sancțiunile europene, Mol și Oscar Downstream au informat că le respectă în totalitate. În schimb, Vitaro Energy nu a oferit niciun răspuns la întrebările adresate.
Anterior, într-o investigație separată, au fost elucidate conexiunile dintre acționarii companiei Euronova Energies, un alt utilizator al serviciilor Oil Terminal, și oameni de afaceri din Rusia. Euronova Energies a fost, de asemenea, contactată pentru lămuriri, însă nu a oferit niciun răspuns la întrebările formulate.
Începând cu acest an, importatorii de produse petroliere rafinate originare din China, Turcia și India sunt obligați să prezinte dovezi că nu utilizează țiței rusesc drept materie primă. Anterior, până la data de 21 ianuarie 2026, importul acestor produse în Uniunea Europeană era permis, chiar dacă erau derivate din țiței de origine rusă. De acum înainte, însă, reglementările europene impun verificarea atentă a compoziției acestor produse pentru a preveni
utilizarea țițeiului rusesc
în lanțul de aprovizionare.
În labirintul de documente, conducte și entități petroliere, Autoritatea Vamală și Biroul Vamal Constanța sunt cele două instituții responsabile cu verificarea respectării embargoului. Din punct de vedere legal, instituțiile vamale au competența de a efectua analize chimice detaliate ale țițeiului și produselor petroliere pentru a verifica conformitatea.
În cadrul discuției, Cosmin Păcuraru a menționat că este necesară efectuarea unei analize spectrografice cu ajutorul unui dispozitiv care utilizează un fascicul luminos. Acest aparat oferă o anumită fluorescență în funcție de tipul de petrol analizat. Astfel,
”Petrolul cu conținut ridicat de sulf prezintă o fluorescență mai pronunțată comparativ cu petrolul cu conținut scăzut de sulf. De exemplu, petrolul Ural se caracterizează printr-o fluorescență mai puternică decât petrolul din Kazahstan”
, a explicat el.
În ultimii 4 ani, au fost înregistrate peste 3.000 de petroliere care au intrat în România, iar numărul probelor luate de către Vamă a fost subiectul unei întrebări recente.
Întrebarea Reporterului a fost: Au fost confiscate anul acesta probe de marfă?
Adrian Mihalcea, directorul Portului Constanța Vama a declarat:
Ăăăă…tot așa, când avem o suspiciune, luăm probă de marfă.
Întrebarea Reporterului a fost: Au existat deja astfel de situații anul acesta?
Într-o declarație recentă, Adrian Mihalcea a răspuns categoric: Nu, nu, nu.
Reporter:
În cursul anului precedent, s-a înregistrat un anumit număr de cazuri?
Potrivit declarațiilor lui Adrian Mihalcea, numărul respectiv se ridică la două, după cum informațiile disponibile arată.
Din informațiile pe care le am, două.
Un reporter a adresat o întrebare pertinentă: Prin procedurile de control a importurilor de țiței pe care le desfășoară, Vama are capacitatea de a determina originea și de a urmări traseul acestui produs?
În plus, a mai întrebat dacă Laboratorul are posibilitatea de a confirma că, deși documentele menționează proveniența din Kazahstan, în realitate, țițeiul este de origine rusă?
Adrian Mihalcea a declarat:
“Da, poate să spună…e strict a chimistului”
.
Această afirmație a fost făcută fără adăugarea altor detalii.
În capitala României, informațiile disponibile prezintă o imagine complet diferită.
În prezent, capacitatea laboratorului din București permite determinarea originii țițeiului, indiferent dacă acesta provine din Rusia, Kazahstan sau Venezuela, a declarat Reporter, care a adresat o întrebare pertinentă privind posibilitățile acestui laborator. În momentul de față, specialiștii de acolo pot furniza informații clare despre proveniența țițeiului, lucru extrem de util în contextul actual.
Expertul Mihai Savin subliniază că în prezent, niciun laborator din cadrul Uniunii Europene nu are capacitatea de a determina cu certitudine originea țițeiului, indiferent dacă acesta provine din Kazahstan, Rusia, Algeria sau altă țară.
Întrebarea esențială este dacă această sarcină poate fi realizată din punct de vedere tehnic.
Mihai Savin a declarat că, din punct de vedere tehnic, este posibilă achiziționarea unui laborator specializat. Mihai Savin a menționat că instituțiile vamale au capacitatea de a determina originea mărfurilor și de a verifica autenticitatea documentelor care însoțesc fiecare transport. În acest sens, a explicat că se pot verifica documentele în țările de export pentru a stabili dacă sunt autentice sau falsificate. ”Se poate tehnic, suntem în discuții pentru a achiziționa un laborator de acest fel. Vama poate stabili proveniența și dacă merge pe firul documentelor din spatele fiecărui transport. Poate, de exemplu, să verifice în țările de export dacă documentele sunt originale sau false”.
În legătură cu deplasările în străinătate pentru inspectarea petrolierelor, câte au fost efectuate?
Reporter a adresat această întrebare, dorind să afle detalii.
Potrivit declarațiilor lui Adrian Mihalcea, în acest an nu au fost implementate soluții, fiind încă la început. Deținerile de produse petroliere sunt cesionate de mai multe ori pe durata transportului naval, operațiunile de tranzacționare fiind efectuate chiar în perioada în care vaporul se află în larg. Sunt încheiate 7 acorduri sau se emit 7 documente contabile, deoarece se transferă dreptul de proprietate de la o parte la alta, adică se poate vinde în cursul transportului și se poate schimba atât proprietarul, cât și beneficiarul.”
În mod surprinzător, având în vedere numărul imens de documente, care provin din diverse jurisdicții și sunt susținute de contracte de zeci de miliarde de euro, controalele nu se efectuează prin intermediul unui sistem electronic sofisticat.
La Constanța Port, Adrian Mihalcea conduce operațiunile vamale, unde procesul de înregistrare a mărfurilor se face în mod tradițional.
”Nu, noi n-avem bază de date. Ele vin fizic și original. Ar fi simplu să apăsăm pe un buton și să vedem, să ne apară acolo, avem un panou aici, un tablou și ne apare portul de încărcare de lângă Istanbul. Nu, noi facem încă cu pixul, cu hârtia și le punem în dosar, le îndosariem”
potrivit declarațiilor lui Adrian Mihalcea, director Vama Constanța Port.
În anul 2026, la Constanța, toate documentele legate de transport sunt prezentate fizic la oficiul vamal. Aici, funcționarii vamali inspectează manual sute de documente pentru fiecare navă — fiecare nume, fiecare firmă care participă la lanțul complex de comerț global cu hidrocarburi. În situațiile în care se ridică suspiciuni, ei introduc manual într-un calculator informațiile care par suspecte pentru a le confrunta cu listele de sancțiuni.
O evaluare aprofundată care să asocieze companiile cu sectorul petrolier și cu proveniența mărfurilor pe un interval temporal extins este oare realizabilă?
În primul rând, este necesară identificarea numărului asociat fiecărui transport prin consultarea unui registru completat manual. Verificarea originii mărfii se realizează ulterior cu ajutorul unui alt registru. Următorul pas implică căutarea fiecărui set de documente relevant pentru transporturile respective în arhivele fizice. La fiecare cinci ani, documentele sunt distruse, proces care are ca rezultat eliminarea tuturor urmelor privind proveniența țițeiului care intră în România.
În România, un organism interministerial specializat în implementarea sancțiunilor internaționale funcționează de mai bine de 10 ani, fiind subordonat direct unui consilier al premierului. În ciuda solicitării noastre, nu am obținut un răspuns în legătură cu oportunitatea unui interviu.
În spațiul european, se dezbat sancțiuni suplimentare, ajungându-se la un număr de 20 de pachete. În urma solicitării mele privind punctul de vedere al României, nu a fost oferită o poziție clară de către premier.
Pe fondul unor noi evoluții geopolitice, Statele Unite și Israelul au inițiat o operațiune împotriva Iranului. Această situație a avut un impact direct asupra pieței petroliere, determinând o creștere de 50% a prețului unui baril de petrol, inclusiv a celui provenit din Rusia. În acest context, o zonă strategică situată la o distanță de 3.000 de kilometri devine un factor indirect care sprijină o mașinărie de război poziționată la doar 300 de kilometri de teritoriul României.
COMENTARII / 0