Salariul minim crește la 1 iulie 2026: bani în plus pentru angajați, costuri pentru firme

Creșterea salariului minim brut pe țară garantat în plată este programată pentru 1 iulie 2026, când va ajunge la 4.325 de lei, după ce Guvernul a decis majorarea acestuia cu 275 de lei brut, reprezentând o creștere de 6,8% față de nivelul actual de 4.050 de lei, așa cum se arată într-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial. Această modificare va avea ca rezultat o creștere netă de aproximativ 125 de lei pentru angajați, însă companiile vor suporta presiuni financiare suplimentare.

În momentul de față, un număr de aproximativ 831.000 de angajați primesc cel mai mic salariu posibil, însă după creșterea acestuia, peste 1,7 milioane de persoane vor fi vizate.

O creștere a salariului minim va determina o creștere a venitului net la o valoare de aproximativ 2.699 de lei, în comparație cu circa 2.574 de lei cât este în momentul de față.

Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”

Economistul Adrian Negrescu a discutat cu redacția Digi24.ro despre implicațiile acestei majorări, subliniind că deosebirea netă rezultată este condiționată de cuantumul taxelor și de reconfigurarea facilităților fiscale.

Creșterea veniturilor pentru cei mai puțin plătiți a fost estimată de către acesta, care a menționat că „un angajat plătit cu salariul minim pe economie va încasa cu aproximativ 125 de lei mai mult pe lună”.

Simultan, se înregistrează o scădere a sumei neimpozabile de la 300 de lei la 200 de lei, ceea ce duce la diminuarea impactului majorării brute asupra veniturilor.

Un efect de domino se va resimți în ceea ce privește remunerațiile și ierarhiile în cadrul organizațiilor.

Experții în resurse umane avertizează că creșterea salariului minim are implicații nu numai pentru angajații care lucrează la acest nivel, ci și pentru cei care se află în poziții superioare.

Schimbările legislative privind majorarea salariului minim au implicații directe pentru angajatori, după cum explică Oana Botolan, expert în resurse umane, într-o declarație pentru Digi24.ro.
Companiile sunt obligate să ajusteze contractele individuale de muncă și să emită documente suplimentare pentru a reflecta noile valori ale salariului minim.
În urma acestor schimbări, în practică, se vor desfășura și controale din partea organelor de control.

Nu vorbim doar despre angajații cu salariul minim, ci și despre cei de pe nivelurile imediat superioare. Diferențele dintre trepte trebuie să rămână relevante

sunt cuvintele expertei, care subliniază că impactul se resimte nu numai asupra angajaților cu salariu minim, ci și asupra celor din categoriile salariale imediat superioare.
Potrivit acesteia, Oana Botolan, aceste modificări nu se limitează la anumite categorii de angajați, ci au efecte de lanț asupra întregului sistem de salarizare.

Este evident că efectele nu se opresc doar la salariile de bază, ci se propagă și asupra persoanelor cu calificări superioare sau a celor care ocupă funcții de conducere, cum ar fi șefi de echipă, necesitând o revizuire a întregului sistem de salarizare pentru a ilustra clar diferențele de responsabilitate, experiență și calificare. Companiile au deja o imagine clară a impactului financiar al acestor schimbări, pe care le-au analizat în detaliu.

Anumite norme fiscale și responsabilități îi privesc direct pe angajatori.

Reglementările privind salariul minim impun angajatorilor să acorde atenție perioadelor de timp în care un salariat poate primi acest nivel de remunerare.
Consultantul fiscal Ioana Arsenie a declarat pentru Digi24.ro că, în conformitate cu normele actuale, un salariat nu poate mai primi salariul minim pentru mai mult de 24 de luni consecutive fără ca angajatorul să fie obligat să-i ridice remunerația.
Această limitare are scopul de a preveni menținerea îndelungată a angajaților la un nivel scăzut de salarizare.

În urma acestei perioade, este necesară o creștere a salariului peste valoarea minimă admisă. Angajatorii care nu respectă această obligație se expun la penalități financiare substanțiale, constând în amenzi de la 300 la 2.000 de lei pentru fiecare angajat în parte.

În cazul în care nivelul salariului minim legal nu este respectat, amenzile se pot ridica la sume cuprinse între 3.000 și 5.000 de lei pentru fiecare persoană, cu condiția ca totalul să nu depășească 200.000 de lei.

Salariul minim va înregistra o creștere, ceea ce va avea drept consecință modificarea nivelurilor de referință pentru sumele aferente contribuțiilor din veniturile obținute de persoanele fizice autorizate, titularii de drepturi de autor, cei care primesc chirii sau dețin investiții; aceste plafoane sunt corelate cu salariul minim și vor fi reajustate în anul 2027.

1 iulie va marca o scădere a deducerii la nivelul salariului minim de la 300 de lei la 200 de lei.
Odată cu creșterea salariului brut peste această valoare, se va impune o reevaluare a impozitelor și a cuantumului net de plată, raportat la noile reglementări fiscale.

Ioana Arsenie a accentuat necesitatea ca societățile să integreze aceste schimbări în planificarea lor financiară privind cheltuielile cu salariile, începând cu data de 1 iulie.

Pe lângă aceasta, creșterea salariului minim are drept consecință și majorarea sumelor aferente pachetelor de compensare care se află în proximitatea acestui nivel, toate acestea cu scopul de a păstra distincțiile dintre diversele categorii de salariați și dintre diferitele niveluri de responsabilitate, în special în condițiile în care transparența salarială a devenit o realitate.

Companiile se confruntă cu o presiune suplimentară, în timp ce angajații sunt expuși la anumite riscuri.

În același timp, creșterea salariului minim va implica cheltuieli suplimentare pentru cei care angajează personal.

Adrian Negrescu, economist, a lansat o avertizare cu privire la implicațiile financiare pentru companii, declarând că acestea vor trebui să contribuie cu o sumă suplimentară de până la 400 de lei la bugetul de stat pentru fiecare angajat.

Se estimează că efectele acestei măsuri vor fi resimțite în special de către firmele mici, care ar putea fi obligate să procedeze la reducerea numărului de angajați.

Nu se știe încă exact cum se va reflecta această schimbare asupra angajaților și firmelor

nu este o problema aici deoarece textul original nu are citat. În schimb,
nu,

Anumite companii mici se vor confrunta probabil cu dificultăți financiare majore și vor fi nevoite să reducă personalul pentru a face față noilor cheltuieli.

Negrescu a semnalat și nivelul sporit al impozitelor pe muncă din România, afirmând:

„Avem unele dintre cele mai mari taxe pe salariul minim din Uniunea Europeană. Nu este suficientă creșterea salariului minim, ci este nevoie de măsuri care să reducă taxarea muncii”

.
Aceasta subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare pentru reducerea poverii fiscale asupra muncii, dincolo de majorarea salariului minim.

Pentru a exemplifica impactul fiscal, un economist a prezentat cazul unui venit salarial de 5.000 de lei net, la care o companie este obligată să achite în jur de 4.300 de lei pentru taxe și impozite.

Schimbarea salariului minim are loc astfel, cu repercusiuni economice vaste pentru companii și întreaga societate, beneficiile pentru lucrători fiind relativ limitate.