Creșterea cheltuielilor, în special pentru energie și carburanți, alături de scăderea cererii, va conduce la o creștere a numărului de angajați disponibilizați și la o ieșire a unor companii de pe piață, fenomenul fiind mai pregnant în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, după cum afirmă Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).
Încetarea activității economice lăsă urme tot mai clare, conform spuselor sale, chiar și în domeniul alimentar, unde scăderea cererii a devenit o realitate din ce în ce mai frecventă, lucru care se întâmplă foarte rar.
Potrivit declarațiilor, scăderea cererii de alimente în perioada următoare va continua să aibă loc, în 2025 înregistrându-se o reducere a consumului cu 2,7% față de anul 2024.
Această tendință reprezintă un fenomen fără precedent de la criza economică din 2008, când cererea de alimente a înregistrat pentru prima dată o scădere.
În procesul de reducere a cheltuielilor, clienții tind să renunțe mai întâi la achiziții de produse neesențiale, precum articole de modă, vacanțe și activități de divertisment.
Ulterior, reducerea cheltuielilor se extinde și asupra produselor nealimentare, produsele alimentare fiind ultimele la care oamenii sunt dispuși să renunțe.
Această ordine a reducerilor cheltuielilor evidențiază că s-a ajuns într-un punct critic.
Citește șiBIPA intră în 3 orașe noi lângă București cu prețuri mici și angajează
Adică s-a ajuns destul de la fundul sacului
, a afirmat Paraschiv în cadrul unei dezbateri organizate de CLCC, după informațiile oferite de Agerpres.
Consecințele sunt deja resimțite în domeniul ocupării forței de muncă.
Tranziția către o nouă realitate economică va avea repercusiuni imediate asupra piaței muncii, conform avertismentului lansat de vicepreședintele ANCMMR.
În urma acestei situații, procesele de disponibilizare au fost deja inițiate în cadrul anumitor companii.
Procesul economic se află într-o perioadă de încetinire. În prezent, companii de mari dimensiuni au început să-și reducă personalul. O întreprindere se confruntă cu două opțiuni: fie reducerea numărului de angajați, fie majorarea valorii produselor. Însă, dacă aceasta din urmă este aleasă, competitivitatea întreprinderii este afectată, iar riscul de faliment crește considerabil; drept urmare, soluția cea mai viabilă rămâne
„disponibilizarea personalului”
.
Consecințele scăderilor vânzărilor sunt explicate de Paraschiv, care subliniază că scăderi de 20-30% ale cifrei de afaceri pot duce la măsuri drastice.
„Dacă ai scăderi de vânzări de 20-30%, trebuie să renunți la 20-30% din personal”
, afirmă el.
În situația actuală, IMM-urile se confruntă cu o expunere deosebit de mare, fiind puternic dependente de fluxurile de numerar pentru funcționarea lor.
În acest context, IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, deoarece depind în mare măsură de fluxurile de numerar.
Acest fapt le face extrem de susceptibile la schimbările din acest context.
Impactul schimbărilor economice asupra IMM-urilor este deosebit de puternic resimțit, deoarece acestea Paraschiv a declarat că:
„Afacerile mici și mijlocii care depind de cash flow sunt afectate de orice schimbare. Probabil că în retail vom vedea consolidări pe piață și, din păcate, și ieșiri de pe piață”
Presiunea asupra prețurilor se accentuează din cauza costurilor în creștere pentru energie și combustibili.
Costurile legate de energie și de transport au o influență semnificativă asupra dinamicii prețurilor.
Impactul asupra prețurilor a fost explicat ca având două aspecte principale: inflația, care poate fi anticipată, și costurile energetice, care includ carburanții și gazele.
În cazul în care prețurile benzinei și motorinei depășesc 10 lei, efectele asupra prețului final sunt incerte, potrivit acestuia.
„Creșterea prețurilor are două componente: inflația, care e previzibilă, și componenta energetică, carburantul și gazul. Dacă benzina și motorina trec de 10 lei, nu știm cum va influența prețul final”
În ciuda solicitărilor, nu au fost luate încă decizii concrete privind ajustarea accizelor, a declarat Paraschiv, referitor la presiunile asupra prețurilor suportate de mediul de afaceri.
Nu există decizii clare
în acest sens până în prezent, potrivit acestuia, care a menționat că au fost cerute măsuri de reducere a presiunii asupra prețurilor.
Comportamentul de consum al populației este influențat în mod direct de transformările economice curente.
Modificarea obiceiurilor de cumpărare este o consecință directă a schimbărilor în economie.
Schimbările în comportamentul de cumpărare sunt din ce în ce mai evidente, odată cu creșterea numărului de clienți care optează pentru produsele de marcă proprie.
În același timp, vânătorii de oferte și promoții devin din ce în ce mai activi.
Potrivit lui Paraschiv, persoanele cu venituri mai mici, în special pensionarii, sunt cele care se angajează într-o căutare activă, mergând
din magazin în magazin pentru a găsi cele mai bune prețuri
.
Această abordare a fost descrisă de Paraschiv ca fiind o strategie din ce în ce mai comună în rândul celor care au venituri mai mici.
Stabilizarea pieței poate fi realizată, în viziunea sa, prin producția internă impulsionată și consumul de produse autohton încurajat.
Se înregistrează opinii critice în legătură cu procesul birocratic.
Companiile se confruntă cu provocări administrative care subminează capacitatea lor de a fi competitive, potrivit vicepreședintelui ANCMMR.
Competitivitatea este puternic afectată de procesele birocratice, care Feliciu Paraschiv le consideră excesive și care împiedică dezvoltarea capacităților de producție.
„Birocrația excesivă ne frânează și nu ne face competitivi nici cu țările non-UE. Este aproape imposibil să obții autorizații pentru dezvoltarea unor capacități de producție fără costuri foarte mari”
, a afirmat Feliciu Paraschiv.
În urma analizelor, s-a ajuns la concluzia că economia se confruntă cu riscul unei perioade de restructurare complexă, care ar putea afecta atât mediul de afaceri, cât și angajații, în cazul în care nu vor fi implementate măsuri prompte.
COMENTARII / 0