Se creează un element div prin document.createElement și se atribuie la variabila ad.
ad.id primește valoarea ‘AdSense’.
Se setează proprietatea className a obiectului ad la valoarea ‘AdSense’.
Citește șiAntreprenorii români, pesimiști: 81,4% spun că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026
Linia de cod modifică ad.style.display la ‘block’.
Setarea proprietății position a stilului obiectului ad la ‘absolute’.
ad.style.top = ‘-1px’;
Îmi pare rău, dar fragmentul pe care l‑ai furnizat nu conține un paragraf de text de știri, ci doar o linie de cod JavaScript. Pentru a putea parapra corect, am nevoie de conținutul real al paragrafului pe care dorești să îl reformulezi. Te rog să ne trimiți textul complet al paragrafului și voi fi bucuros să îl rescriu în conformitate cu cerințele tale.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3899927″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cum-au-afectat-schimbarile-climatice-economia-europei-in-aceasta-vara-fenomenele-meteo-extreme-declanseaza-consecinte-pe-termen-lung-3899927″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Pentru cei din Europa care încă mai credeau că schimbările climatice reprezintă o problemă pentru generațiile viitoare, valurile de căldură sufocante din această vară le-au demonstrat că impactul economic al acestora, costisitor și care schimbă viața oamenilor, s-a făcut deja simțit, relatează Reuters.
Căldura și secetele record din această vară – care, potrivit oamenilor de știință, sunt agravate de încălzirea globală – au generat un haos semnificativ în sectorul producției de energie electrică, în transportul maritim și în sistemele de sănătate publică, în timp ce acest sezon al incendiilor forestiere se îndreaptă spre a deveni cel mai grav din istoria Europei.
În total, economiștii și cercetătorii estimează că efectul asupra economiei regiunii a ajuns deja la sute de miliarde de euro. Ei avertizează însă că aceasta este doar începutul, întrucât costurile vor crește cu o rată mai rapidă decât temperaturile.
Europa experimentează schimbări climatice cu o viteză superioară celei observate pe alte continente, iar consecințele negative deja exercită presiune asupra bugetelor publice, determină variații bruște ale inflației, modifică peisajul turistic și forțează Uniunea Europeană să-și reconsidere metodele de producție energetică și de transport al mărfurilor.
Acest fragment JavaScript adaugă o funcție în coada googletag.cmd, iar funcția respectivă declanșează
„Ceea ce face ca anul 2026 să fie deosebit de îngrijorător din punct de vedere economic este faptul că se vor înregistra numeroase evenimente extreme”
S-a afirmat de către
„Să luăm ca exemplu valurile de căldură, secetele, incendiile forestiere… aceste fenomene au loc simultan și, în mare parte, în aceleași regiuni, ceea ce le amplifică impactul”, a spus ea.
Daune financiare
În lunile iunie și iulie, temperaturile au atins cote record, iar experții economici estimează că daunele financiare vor depăși cu siguranță toate cifrele anterioare, susțin economiștii.
Rin și Dunăre
Temperatura ridicată reduce eficiența muncitorilor și a generat deja zeci de mii de decesi, iar în Germania se numără peste 10.000 de victime ale caniculei.
În același timp, cheltuielile asociate intervențiilor de urgență, cum ar fi stingerea incendiilor și diminuarea consumului de energie electrică, intensifică încărcarea bugetelor.
ING estimează că doar oprirea traficului pe Rin va determina o scădere a PIB-ului Germaniei, a treia economie din lume, cu 0,3 puncte procentuale în acest an, în timp ce banca maghiară MBH Bank prevede o scădere a PIB-ului cu 0,1 puncte procentuale pentru fiecare săptămână în care cea mai mare centrală nucleară a țării rămâne oprită.
Compania germană de asigurări Allianz a calculat că doar valul de căldură din iunie, care a durat două săptămâni, va scădea PIB-ul continentului european cu 0,3 puncte procentuale, iar efectele schimbărilor climatice ar putea diminua creșterea economică cu 5‑7% până în 2030 în economiile cele mai vulnerabile, cum ar fi Spania, Franța și Italia.
„Costul total pentru acest an va fi mult mai mare”, a declarat Hazem Krichene, economist la Allianz. „Această cifră nu ține cont de incendii, secete, diverse inundații sau de fenomenul El Nino preconizat”.
În contextul prognozei că zona euro va înregistra doar o creștere de 1% în acest an, impactul este considerabil.
Totuși, Usman susține că amploarea reală a pagubelor economice nu va fi percepută până la câțiva ani de la acum.
„Te-ai aștepta ca pagubele să fie cele mai mari în anul în care are loc un eveniment extrem și apoi să se reducă treptat, dar constatăm exact contrariul”, a spus Usman. „Impactul economic crește în anii următori, deoarece fenomenele meteorologice extreme declanșează o serie de consecințe economice pe termen lung”.
Europa de Sud ar putea să fie cea mai afectată regiune.
Europa de Sud se poate confrunta cu impactul cel mai sever, deoarece temperaturile cresc cu cea mai mare intensitate în această regiune, provocând o reducere a veniturilor generate de turism, intensificând pierderile din sectorul agricol și conducând la migrarea populației spre alte state.
Carsten Brzeski, economist la ING, a declarat:
„Vă imaginați turiștii străbătând sudul Italiei sau Spaniei la 45 de grade? Eu nu. Așadar, cred că natura turismului se va schimba”.
Brzeski a afirmat că, chiar dacă regiunea de sud ar putea atrage un număr mai mare de vizitatori pe tot parcursul anului, vârfurile sezoniere din vara vor diminua pe măsură ce turiștii se îndreaptă spre nord, ceea ce va avea un impact negativ asupra sectorului ospitalității din sud.
În plus, sudul va suferi un impact mai intens din cauza creșterii costurilor alimentare generate de fenomenele meteorologice extreme, fapt ce va agrava situația Băncii Centrale Europene, care deja se confruntă cu dificultăți în menținerea inflației la nivelul țintă.
„Efectele temperaturilor extreme asupra prețurilor alimentelor sunt mai pronunțate în zonele în care clima este deja mai caldă, așa că, dacă te afli în Europa de Sud, vei observa un efect mai puternic”, a declarat Maximilian Kotz, cercetător la Barcelona Supercomputing Center.
Temperaturile extreme din anul 2022 au generat o majorare a inflației în zona euro de 0,34 puncte procentuale, cauzată de creșterea prețurilor la produse alimentare, iar regiunile din sud au suferit un impact mai intens, potrivit estimărilor lui Kotz.
În același timp, oprirea transportului fluvial complică livrarea de combustibil în anumite regiuni Europa, sporind astfel disparitățile de preț pe plan regional.
„Consecințele fiscale afectează cel mai puternic economiile care au cea mai mică capacitate de a le absorbi”, a afirmat Allianz într-o notă de cercetare.
Estimările arată că reducerea veniturilor fiscale anuale, cauzată de pierderea producției, ar putea ajunge la 1,8% în Franța și la 1,3% în Italia și Spania, deoarece sistemele de impozitare progresivă provoacă o scădere a venitur
Marjele de profit ale întreprinderilor se vor contracta, iar această scădere va conduce la o scădere a cheltuielilor de capital și va intensifica pierderile în economie.
În același timp, costurile se ridică vertiginos, deoarece guvernele trebuie să asigure finanțare pentru măsuri de urgență și să investească, de exemplu, în modernizarea sistemelor de producere a energiei electrice sau a rețelelor de transport.
„Una dintre principalele preocupări este faptul că țările se bazează încă mult prea mult pe măsuri de urgență ad-hoc, care sunt atât costisitoare, cât și, adesea, destul de ineficiente”, a declarat Heather Grabbe, cercetătoare principală la centrul de studii Bruegel.
Investitorii ar putea să exprime o reacție negativă dacă autoritățile guvernamentale vor intensifica cheltuielile. Proporția datoriei este deja foarte mare – în mod deosebit în Franța și Italia – iar statele trebuie să aloce fonduri pentru apărare și pentru trecerea la surse de energie verde.
BCE a adunat datorii ale guvernelor în valoare de trilioane de euro în ultimul deceniu, menținând costurile împrumuturilor la un nivel redus în perioadele în care inflația era sub nivelul dorit.
„Având în vedere lista atât de lungă de necesități de cheltuieli, tendința va fi aceea de creștere a datoriei publice”, a declarat Brzeski de la ING. „Acest lucru va însemna, la rândul său, o presiune asupra BCE să intervină și să aplice măsuri suplimentare de relaxare cantitativă, în cazul în care se va produce o vânzare masivă bruscă pe piețele obligațiunilor”.
De ce nu ajută ploile de vară la diminuarea secetei. Climatolog: Sunt distribuite neuniform și nu acolo unde este nevoie mai mare
El Nino se apropie tot mai mult. Ce a observat NASA în Oceanul Pacific:
„Va fi mai puternic decât credeam”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0