Conducătorii anumitor întreprinderi de stat din România primesc remunerații considerabil mai mari decât cele din sectorul privat, iar în anumite situații, salariile lor sunt de câteva ori superioare chiar și celui al președintelui României. Acest fenomen apare chiar și în cazul unor companii aflate în pierdere. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, statul român a tolerat acordarea de contracte de management nejustificate din punct de vedere economic. În acest context, Adrian Negrescu propune limitarea veniturilor și implementarea unor criterii de performanță clare pentru aceste contracte.
Potrivit datelor disponibile pe site-ul companiidestat.ro, directorul Romgaz încasează lunar peste 85.000 de lei, ceea ce reprezintă o sumă echivalentă cu 16.000 de euro lunar, fără a lua în considerare bonusurile anuale considerabile care îi sunt adăugate.
În același timp, conducătorul Hidroelectrica are un venit lunar de aproape 66.000 de lei, în timp ce șeful Electrocentrale București (ELCEN) obține lunar aproape 72.500 de lei.
În context, se remarcă că salariul brut lunar al președintelui României este de aproximativ 30.800 de lei.
Conform declarațiilor lui Adrian Negrescu, există persoane, inclusiv în sectorul bancar de stat, care primesc lunar peste 30.000 de euro.
Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?
„Noi avem niște salarii cum nici în sectorul privat, în cele mai performante companii din economia românească, multinaționale, nu găsești”
, a afirmat el.
În fapt, salariile medii în cadrul multinaționalelor sunt în jur de 6-7.000 de euro.
- În prezent,
- în multiple companii de stat aflate pe pierdere,
s-a menționat că salariile sunt dublate.
Această declarație a fost făcută la Digi24 de către Adrian Negrescu.
Se consideră că acest fenomen este o consecință directă a metodei prin care statul român a conceput și validat acordurile de administrare în cadrul societăților de stat, potrivit unui expert în economie analist economic. Acesta din urmă susține, în esență, că modul de construire și aprobare a contractelor de management a dus la această situație.
Statul român este cel care poartă responsabilitatea, deoarece este acționarul principal al tuturor acestor companii și a acordat contracte de management care nu reflectă în niciun fel realitatea economică din România.
Există interese evidente, deoarece aceste salarii nu au apărut brusc.
Ele au fost create în mod special de către cei care sunt membri în consiliile de administrație, deoarece și aceștia sunt remunerați cu un procent din salariul șefului.
„Cu cât șeful cel mare are un salariu mai mare, cu atât și ei câștigă niște prime de participare la ședințe mult mai mari”
, a declarat Negrescu.
În opinia unor specialiști, performanța acestor entități nu este similară cu cea a companiilor din lumea occidentală. Nu există aceeași performanță ca în companiile occidentale, potrivit acestora.
Compensatorii substanțiale sunt înregistrate și în cadrul unor întreprinderi care se confruntă cu dificultăți financiare.
CFR SA reprezintă un exemplu, unde bugetul pentru anul curent prevede pierderi de aproximativ 900.000 de lei, în timp ce remunerația lunară a directorului se ridică la peste 50.000 de lei.
Compensat cu o sumă considerabilă, directorul Metrorex, 30.000 de lei lunar, conduce o companie care înregistrează pierderi de aproape un milion de lei.
Adrian Negrescu exprimă critici și față de lipsa includerii companiilor de stat și a regiilor autonome într-un sistem transparent de grile salariale și criterii de performanță, în cadrul noii legi a salarizării din sectorul bugetar:
„Și aceste companii ar fi trebuit să intre într-un mecanism de grile salariale, în așa fel încât să nu mai vedem aceste aberații, aceste câștiguri salariale care, în multe situații, sunt mai mari decât în companiile occidentale. România plătește mai bine decât o companie din Franța, în domeniul energiei. Și nu există aceeași performanță, nu există nici măcar același rulaj de bani”.
„Și aceste companii ar fi trebuit să intre într-un mecanism de grile salariale, în așa fel încât să nu mai vedem aceste aberații, aceste câștiguri salariale care, în multe situații, sunt mai mari decât în companiile occidentale. România plătește mai bine decât o companie din Franța, în domeniul energiei. Și nu există aceeași performanță, nu există nici măcar același rulaj de bani”
becomes
Lipsa unui sistem clar de grile salariale și criterii de performanță pentru companiile de stat și regiile autonome din noua lege a salarizării în sectorul bugetar este criticată de Adrian Negrescu:
„Și aceste companii ar fi trebuit să intre într-un mecanism de grile salariale, în așa fel încât să nu mai vedem aceste aberații, aceste câștiguri salariale care, în multe situații, sunt mai mari decât în companiile occidentale. România plătește mai bine decât o companie din Franța, în domeniul energiei. Și nu există aceeași performanță, nu există nici măcar același rulaj de bani”
Această situație ridică întrebări privind performanța și eficiența în utilizarea fondurilor.
The best answer is
Adrian Negrescu consideră că noua lege a salarizării din sectorul bugetar ar trebui să includă companiile de stat și regiile autonome într-un sistem clar de grile salariale și criterii de performanță, pentru a evita aberatiile și câștigurile salariale excesive:
„Și aceste companii ar fi trebuit să intre într-un mecanism de grile salariale, în așa fel încât să nu mai vedem aceste aberații, aceste câștiguri salariale care, în multe situații, sunt mai mari decât în companiile occidentale. România plătește mai bine decât o companie din Franța, în domeniul energiei. Și nu există aceeași performanță, nu există nici măcar același rulaj de bani”
Schimbări în politica de remunerare sunt preconizate de către acesta, care propune ca viitorul guvern să impună restricții asupra acestui tip de acorduri și să condiționeze veniturile celor care conduc de performanțele entităților pe care le gestionează.
Limitarea contractelor este așteptată de către Negrescu de la viitorul guvern, cel puțin în ceea ce privește numirile viitoare în cadrul companiilor de stat.
10-15 mii de euro pe lună reprezintă salariul lunar pe care îl pot obține managerii, indiferent de rezultatele companieiilor pe care le conduc, datorită contractelor de management existente.
„Sper ca viitorul guvern să plafoneze și aceste contracte, măcar din prisma viitoarelor angajări pe care le va face în companiile de stat. Să nu ne mai trezim cu contracte de management în care doar pentru că vine la serviciu acel manager ia 10-15 mii de euro pe lună, indiferent de performanța companiei pe care o conduce”
a afirmat Negrescu.
Declarația lui Adrian Negrescu cu privire la cursul euro este:
„Totul ține de predictibilitate”
. Adrian Negrescu a făcut această afirmație în contextul discuțiilor despre evoluția cursului euro.
Analistul economic a comentat și evoluția cursului valutar din ultimele zile, după ce euro a atins noi maxime istorice în raport cu leul.
Opinia sa este că fenomenul înregistrat în piața valutară reprezintă o fotografie a momentului, fiind influențat de unda de optimism care a cuprins piețele internaționale și care a înregistrat creșteri pe burse, inclusiv la București.
„Dar depinde foarte mult ce se va întâmpla la Palatul Cotroceni. Totul ține de predictibilitate și de stoparea acestui scandal uriaș, această gâlceavă publică pe care o vedem între politicieni”
În același timp, el susține că tensiunile politice au un impact direct asupra economiei și este de părere că formarea rapidă a unui guvern este crucială pentru stabilizarea piețelor financiare.
Influența politică asupra economiei este o realitate, potrivit lui Negrescu, care se așteaptă la o stabilizare a situației.
„Tot acest zgomot politic nu face altceva decât să influențeze economia”
a afirmat el, adăugând că Banca Națională va interveni probabil pentru a gestiona cursul de schimb.
În cazul în care cursul ajunge la 5,3 lei pentru un euro, Negrescu consideră că BNR își va face simțită prezența în piața valutară.
„Legat de curs, eu sper ca situația să se tempereze. Cred că va interveni și Banca Națională, iar dacă se va ajunge la 5,3 lei pentru un euro, atunci BNR cu siguranță își va arăta prezența în piața valutară”, a concluzionat Negrescu.
COMENTARII / 0