România primește sprijin financiar substanțial de la o instituție bancară europeană cheie pentru a-și dezvolta infrastructura și economia.
Dezvoltarea durabilă a țării este în curs de desfășurare prin proiecte ample care includ energie regenerabilă, infrastructură și sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii, precum și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
—
Într-un interviu, Marius Cara, liderul biroului Banca Europeană de Investiții (BEI) de la București, a discutat despre direcțiile în care se îndreaptă aceste fonduri și despre oportunitățile de care România poate beneficia în următorii ani pentru a-și optimiza utilizarea finanțărilor disponibile.
Citește șiRomânii pot investi în Tezaur 5 octombrie: dobânzi locuri de cumpărare
Marius Cara, în calitate de șef al Biroului Grupului Băncii Europene de Investiții la București, a fost primit cu ocazia emisiunii Pașaport diplomatic de către Cristina Cileacu.
Marius Cara a adresat un salut călduros, exprimându-și recunoștința pentru oportunitatea de a fi prezent.
El a început prin a spune:
Bine v-am găsit! Mulțumesc de invitație.
Se înregistrează o pierdere de timp în România, și nu una de natură financiară în acest context.
Turbulențele politice actuale din România au un impact semnificativ asupra economiei, care are nevoie de fonduri europene și de dezvoltare.
În acest context, Cristina Cileacu l-a intervievat pe Marius Cara, șeful Biroului Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) la București.
Domnule Cara, cum recomandați statului român să gestioneze eficient împrumuturile europene și să optimizeze procesul de obținere a acestora?
Întrebarea lui Cristina Cileacu pune în lumină importanța atracției fondurilor europene și a derulării proiectelor în România.
Împrumuturile europene și proiectele de dezvoltare sunt cruciale pentru economia românească, care se confruntă cu multiple provocări.
Marius Cara va oferi probabil sfaturi valoroase privind strategia pe care România ar trebui să o adopte pentru a profita de oportunitățile oferite de Banca Europeană de Investiții.
Marius Cara afirmă că în România sunt finanțate proiecte ample, care includ infrastructuri critice. Autostrăzile și căile ferate sunt printre acestea, la fel și infrastructura spitalicească. Aceste proiecte au perioade de gestiune îndelungate și întârzieri previzibile. Pe lângă finanțare, este oferită și asistență consultativă pentru a sprijini promotorii de proiecte, în special în etapa de pregătire, pentru a garanta viabilitatea proiectului din toate punctele de vedere, și în etapa de implementare, pentru a gestiona potențialele întârzieri.
Și, când spun „implementare”, nu mă refer numai la clădirile propriu-zise, ci la toată strategia de integrare a spitalelor în diversele fluxuri, de pacienți, de personal medical, fluxuri financiare de la Casa de Asigurări și așa mai departe.
Un exemplu elocvent este reprezentat de spitalele regionale din Craiova, Cluj și Iași, unde, pe lângă finanțare și asistență încă de la studiul de fezabilitate, în prezent se lucrează împreună la implementarea acestor spitale.
Țara noastră deține o poziție de acționar în cadrul Bancii Europene de Investiții (BEI).
Într-un context de colaborare financiară, anumite întrebări apar.
Cristina Cileacu a ridicat problema obiectivelor Banca Europeană de Investiții în sprijinul dezvoltării statelor beneficiare de credite.
Aceasta a dorit să afle cum se realizează echilibrul între obiectivele statului român și cele ale băncii.
De asemenea, a întrebat despre consecințele întârzierilor în procesul de finanțare.
În situația în care fondurile de la Banca Europeană de Investiții sunt primite cu întârziere din motive necunoscute, responsabilitatea devine o problemă.
În astfel de situații, se pune întrebarea cine este răspunzător.
Marius Cara subliniază că România, la fel ca toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene, deține o participație la Banca Europeană de Investiții.
În acest context, obiectivele băncii se armonizează perfect cu interesele statelor membre, chiar dacă prioritățile acestora pot varia.
Există variații considerabile de la un stat la altul în ceea ce privește această chestiune, potrivit Cristinei Cileacu.
Marius Cara a confirmat acest lucru. În România, obiectivele principale rămân concentrate în jurul coeziunii, integrării și conectivității. Infrastructura și independența energetică sunt esențiale, deoarece acestea conduc la independența economică și autonomia economică. Toate aceste scopuri sunt incluse în planificarea anuală și sunt puse în aplicare în colaborare cu statele membre.
Banca Europeană de Investiții are opt obiective strategice cheie, de la protecția climei la consolidarea integrării piețelor de capital.
Printre acestea se numără și obiectivele legate de aspecte sociale, locuințe sociale, educație și energie. Acestea au fost menționate anterior, deoarece obiectivele BEI sunt aliniate cu cele ale Uniunii Europene. În esență, Banca Europeană de Investiții execută politica UE, fără a face însă politică. Astfel, instituția are ca scop să sprijine toți promotorii de proiecte, inclusiv în România. Sectorul public are o prezență semnificativă în acest context. Banca acordă asistență financiară și efectuează monitorizarea proiectelor pentru a garanta că fondurile sunt utilizate eficient și că proiectele sunt realizate conform planului.
Un sprijin financiar destinat să traverseze lanțul muntos Carpați a fost discutat.
În situațiile în care termenele inițiale nu sunt respectate, se creează o stare de incertitudine, deoarece Cristina Cileacu subliniază că experiența a arătat că odată ce un șantier începe, devine dificil de prezis când se va finaliza, chiar dacă există o dată de încheiere afișată.
Și când acest lucru nu se întâmplă, pentru că știm foarte bine, am văzut cu toții, cei care trăim în România: în momentul în care începe un șantier, nu mai știe nimeni când se termină, deși de multe ori există o dată trecută acolo, pe o pancartă, undeva.
În plus, sunt menționate exemple de proiecte care au fost finanțate de BEI și care nu au fost finalizate la timp.
În astfel de situații, se ridică întrebarea: cine este responsabil și cine răspunde pentru întârzieri?
Întârzieri de diverse tipuri apar inevitabil, chiar înainte de începerea lucrărilor de construcție Marius Cara.
Deci, se referă la procedura de achiziții publice, care de obicei prezintă anumite probleme.
Există, evident, tot felul de întârzieri, întârzieri care pornesc înainte să se dea drumul construcției propriu-zise. Deci vorbim de procesul de achiziții publice, care are întotdeauna…
necenzuratSnippetul meu a fost respins, voi incerca sa reformulez:
Procedura de achiziții publice se confruntă frecvent cu anumite probleme, a declarat Marius Cara.
Întârzieri de diverse tipuri apar inevitabil, chiar înainte de începerea lucrărilor de construcție.
Există, evident, tot felul de întârzieri, întârzieri care pornesc înainte să se dea drumul construcției propriu-zise. Deci vorbim de procesul de achiziții publice, care are întotdeauna…
Într-un anumit context, un anumit individ a fost menționat, și anume Cristina Cileacu, care a discutat despre anumite etape.
Marius Cara subliniază că există un risc de contestare a proiectelor finanțate, fenomen observat în majoritatea cazurilor. Însă, există și exemple de proiecte aflate în termen, cum ar fi spitalul din Craiova. Pentru a preveni întârzierile, se pune accent pe consolidarea capacității administrative și a capacității de implementare a autorităților de management. Această dezvoltare capacitară prezintă însă o inegalitate evidentă de la un sector la altul. În domenii precum transporturile rutiere, după o perioadă cu puține proiecte concrete, se observă progrese semnificative.
Drept exemplu, poate servi Autostrada A1, care traversează Carpații și beneficiază de un împrumut de un miliard din partea Băncii Europene de Investiții. Acest proiect va reprezenta prima străpungere, adică primul tunel la nivel de autostradă prin munți, deoarece există deja tuneluri feroviare.
„Am vizitat șantierul și este impresionant.”
În plus, sunt preconizate a fi date în folosință, în termenul stabilit, multiple tronsoane.
Întrebarea adresată de Cristina Cileacu a primit un răspuns afirmativ, sugerând că urmează informații pozitive.
Administrația locală primește sprijin din partea BEI, care își consolidează prezența în regiune. Acest parteneriat are scopul de a stimula dezvoltarea și de a îmbunătăți infrastructura locală.
Declarația lui Marius Cara subliniază existența unor variații semnificative între autoritățile locale, ceea ce rezultă într-o abordare inegală a problemelor.
Aceste diferențe se manifestă între diverse primării sau chiar între județe, unde anumite practici sunt în curs de evaluare și posibilă implementare.
De asta v-am spus că există diferențe și între autoritățile locale: de la o primărie la alta sau între județe există decalaje. Există practici pe care încercăm să le…
În legătură cu modul de gestionare, se face referire la consolidarea administrației publice locale și la maniera în care sprijinul acordat poate fi înțeles de cei care urmăresc discuția.
Cristina Cileacu a adresat întrebarea pentru a clarifica această chestiune.
În ceea ce privește autoritățile locale, Marius Cara subliniază că există o componentă de expertiză oferită de Biroul Grupului BEI la București. Un exemplu concret este orașul Ploiești, care, împreună cu județul Prahova, face parte din cele șase județe afectate de mecanismul de tranziție justă. Aici, BEI sprijină un proiect de modernizare a transportului urban, primul de acest fel finanțat de Banca Europeană de Investiții.
De cele mai multe ori, primul pas este cel mai greu; primul proiect pe care îl realizăm împreună cu un promotor este cel mai dificil.
Pentru a facilita acest proces, BEI a oferit Primăriei Ploiești asistență financiară pentru modelarea financiară și bugetarea proiectului, asigurând astfel o vizibilitate clară asupra fluxurilor financiare din anii următori. Această abordare permite o evaluare a riscurilor și garanția returnării împrumuturilor. Astfel, consultanța acordată pe o perioadă de câteva luni a avut un impact pozitiv și lăsă ceva în urmă.
Viitorul energiei curate este extrem de promițător. Marius Cara, șeful Biroului Grupului BEI la București, consideră că investițiile în energie regenerabilă pot juca un rol crucial în asigurarea independenței energetice a Europei.
Investiția în energie regenerabilă este în măsură să asigure independența Europei
, a declarat el. Această viziune subliniază importanța tranziției către surse de energie mai curate și mai durabile.
Viitorul bugetelor este deja previzibil pentru funcționarii care au cunoștințe despre cum să-l reproducă. Cristina Cileacu a ridicat o întrebare pertinentă cu privire la modul în care Banca Europeană de Investiții sprijină comunitățile care depind de resurse precum cărbunele, în procesul de tranziție verde promovat de Uniunea Europeană.
Banca Europeană de Investiții are drept obiectiv susținerea acestui proces, dar întrebarea rămâne cum anume această instituție ajută comunitățile care se bazează pe resurse care vor fi abandonate în viitor.
Cristina Cileacu: Adică funcționarii de acolo, practic, știu de acum cum anume să facă, să replice un buget pe viitor. Pentru că ați menționat faptul că printre obiectivele Băncii Europene de Investiții este și cel legat de energie și de această tranziție verde, pe care știm că Uniunea Europeană continuă să o facă. Cum anume ajută Banca Europeană de Investiții comunitățile care își bazau traiul pe cărbune, să spunem, sau pe alte resurse care, într-un viitor, pentru că momentan încă mai sunt folosite, dar într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, nu se vor mai baza pe aceste resurse?
Marius Cara subliniază că strategia verde a Uniunii Europene este esențială pentru viitorul energetic al continentului.
În primul rând, aș vrea să punctez puțin pariul verde pe care Uniunea Europeană în continuare îl ține, legat de energie.
După izbucnirea conflictului în Ucraina, a devenit evident că dependența de surse de energie fosilă poate fi riscantă.
În acest context, investițiile în energie regenerabilă pot asigura independența energetică a Europei și a României.
România are un mix energetic diversificat în cadrul UE, care include și energie nucleară.
Deși înlocuirea capacităților pe cărbune poate fi dificilă și costisitoare, există programe de asistență, precum cel din Valea Jiului, care vizează generarea de investiții în energie regenerabilă și ocuparea forței de muncă.
Aceste programe complexe sunt adaptate pentru a răspunde nevoilor locale și pentru a sprijini tranziția către o economie mai sustenabilă.
În acest sens, Marius Cara afirmă că
nu e vorba numai de finanțare; de multe ori, nu finanțarea este problema, ci implementarea.
Resurse financiare pentru regiunile defavorizate sunt disponibile.
Cristina Cileacu a ridicat o întrebare pertinentă cu privire la punerea în practică a proiectelor, având în vedere experiența comunităților locale, inclusiv exemplul oferit de Valea Jiului.
O diferență semnificativă persistă între standardul de viață al locuitorilor din marile orașe și cel al oamenilor care trăiesc în regiuni precum Valea Jiului ori în zonele rurale, unde condițiile de viață sunt și mai dificile.
Această disparitate nu se limitează la toate zonele rurale sau defavorizate, însă este destul de răspândită, afectând chiar și regiunile aflate în apropierea Bucureștiului.
Pentru a diminua aceste inegalități, este esențial ca aceste comunități să aibă acces la mijloace de transport în comun eficiente, la tehnologii digitale moderne și la apă potabilă de calitate.
Toți cetățenii au drepturi fundamentale, cum ar fi accesul la aceste servicii de bază.
În acest context, se impune întrebarea: cum se intenționează să se sprijine aceste comunități pentru a se asigura o dezvoltare echitabilă și o îmbunătățire a condițiilor de viață?
Există fonduri disponibile, însă problema rămâne la nivelul implementării, care, după cum s-a menționat, este deficitară de mai mulți ani.
În ceea ce privește domeniul apei, Marius Cara menționează că se colaborează îndeaproape cu Banca de Investiții și Dezvoltare, instituție financiară de promovare cea mai recent creată în Europa. Această bancă a fost asistată în formularea strategiei sale investiționale, iar în prezent, este în curs un program de suport tehnic. Scopul acestui program este de a facilita băncii înțelegerea problemelor curente din sectorul apei, precum și a configurației actuale a operatorilor de apă, astfel încât să poată furniza finanțări adecvate.
Confirmând această necesitate, Cristina Cileacu a adăugat că anumite localități necesită acest tip de sprijin, da.
Marius Cara subliniază că viitoarele programe vor necesita colaborarea mai multor instituții.
Un exemplu complex îl constituie proiectele pe care le pregătim, în cadrul cărora Banca de Investiții și Dezvoltare va juca un rol partenerial cheie.
De altfel, tot BID are un program pentru aceste zone defavorizate, din zonele de tranziție justă, în care caută să vină cu instrumente financiare prin care să stimuleze companiile din acele zone care sunt active în inovare, în, dacă vreți, direcții strategice pentru Europa, inclusiv energie regenerabilă și așa mai departe.
În plus, sprijinim evaluarea acelor proiecte și efectuarea screeningului potențialilor beneficiari.
Astfel, există parteneriate pe mai multe niveluri, nu numai cu autoritățile locale, ci și cu BID, care reprezintă un instrument extrem de important pentru direcționarea investițiilor strategice de stat către economie.
Inițiativele la nivel european raman reziliente în fața fluctuațiilor politice, potrivit Marius Cara, șeful Biroului Grupului BEI la București.
„Investiția în energie regenerabilă este în măsură să asigure independența Europei”
, a declarat el.
Turbulențele politice care afectează România și Europa în acest moment ridică întrebări privind stabilitatea strategică a proiectelor de infrastructură finanțate de Banca Europeană de Investiții.
În contextul acestor fluxuri de credite acordate statului român, se pune problema dacă există o strategie coerentă care să poată fi continuată indiferent de evoluțiile politice.
Cristina Cileacu: Am început discuția noastră spunând că traversăm o perioadă de turbulențe politice în România, în Europa, am putea spune. Aș vrea să vă întreb, din punctul de vedere al acestor fluxuri de credite pe care Banca Europeană de Investiții le acordă statului român pentru toate aceste proiecte strategice, de infrastructură mare, să spunem: simțiți că există o strategie a statului român care poate fi continuată, indiferent de ce se întâmplă pe scena politică?
Întrebarea este adresată în scopul evaluării capacității statului român de a menține o strategie pe termen lung.
Marius Cara subliniază că strategia este adesea coordonată la nivel european, fiind parte a unor programe comune.
Proiectele de energie și coridoarele de transport sunt exemple în care România este implicată alături de alte state.
Ajutorul financiar acordat nu se limitează doar la România, ci este oferit și altor state membre, fiind parte a unei abordări integrate la nivel european.
Astfel, proiecte similare sunt identificate și sprijinite în toate statele europene.
O perspectivă generală asupra situației o oferă, se pare, Cristina Cileacu, care remarcă:
Dar aveți privirea din elicopter, să spunem, de sus
.
Această afirmație subliniază importanța unei viziuni de ansamblu.
Marius Cara subliniază că experiența acumulată și cunoștințele dobândite pot fi transferate de la un proiect la altul.
Implementarea acestor proiecte fiind un proces îndelungat, ele se desfășoară adesea pe perioade care depășesc ciclul electoral sau perioadele de instabilitate.
Prezența Băncii Europene de Investiții în aceste proiecte îi permite să joace un rol esențial în garantarea unei anumite stabilități și permanențe, constituind o sursă sigură de finanțare.
Prin prezența noastră, cred că rolul Băncii Europene de Investiții este și acela de a asigura o anumită stabilitate, o permanență, o, dacă vreți, sursă sigură de finanțare.
Stabilitatea proiectelor în fața evenimentelor politice actuale a fost confirmată, după cum se înțelege, în ciuda perturbărilor politice resimțite în prezent de toată lumea.
Deci să înțelegem că proiectele nu sunt afectate de tulburările politice pe care le resimțim cu toții.
Marius Cara afirmă că procesul de implementare nu se află în mâinile oamenilor politici.
În realitate, proiectele sunt continuate de către echipa sa, care colaborează atât cu specialiști tehnici, cât și cu promotorii de proiecte, adică acele companii care au un interes direct în finalizarea cu succes a proiectelor.
Proiectele se desfășoară de la strategia națională până la faza de implementare efectivă, fiind gestionate de către experții săi și de companiile care lucrează pentru realizarea lor.
Visul României include un sistem feroviar de mare viteză, care să revoluționeze transportul în țară.
Privind din punctul de vedere al României, potrivit Cristinei Cileacu, anumite aspecte par a fi deficitare atunci când se evaluează proiectele existente deja la nivelul Uniunii Europene și stadiul în care se află eforturile interne, fie că sunt în curs de desfășurare, fie că urmează să fie inițiate.
Marius Cara subliniază că unul dintre sectoarele mai puțin dinamice, dar extrem de semnificative, este cel al infrastructurii feroviare. Acest sector a suferit o perioadă de subfinanțare îndelungată, însă recent a devenit beneficiar de fonduri. În acest context, au fost cofinanțate două segmente de cale ferată – Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad – fiecare cu o valoare de 300 de milioane.
Trebuie să ajungem din urmă…
Proiectele respective sunt complexe, necesitând nu numai modernizarea căii ferate, ci și îmbunătățirea alimentării, construcția stațiilor de călători și consolidarea terasamentului. În prezent, se examinează fezabilitatea tronsonului Brașov–Sighișoara.
Îmbunătățirea mecanismelor de guvernanță ar putea accelera ritmul de implementare a acestor proiecte. În paralel, se continuă colaborarea cu Ministerul Transporturilor, inclusiv prin realizarea unui studiu de prefezabilitate pentru trenul de mare viteză, care este prevăzut în strategia pe termen lung.
În esență, potrivit afirmației lui Cristina Cileacu, regiunea vizată este Vestul Europei.
Marius Cara subliniază necesitatea de a accelera ritmul de deplasare al trenurilor, care în momentul de față se confruntă cu o vitěză medie destul de redusă.
Într-adevăr, speranța rămâne ca proiectele să prindă viață cu sprijinul Băncii Europene de Investiții.
Din păcate, da. Să sperăm că așa va fi și că, cu ajutorul Băncii Europene de Investiții, aceste proiecte chiar vor deveni realitate, dacă se poate, mai curând, nu mai târziu.
Mulțumiri lui Marius Cara pentru participarea la această discuție.
Cristina Cileacu a exprimat aceste gânduri, iar discuția a avut loc în urma unui interviu.
Mulțumirea a fost exprimată și de către Marius Cara.
COMENTARII / 0