În urma acuzațiilor aduse de Mugur Isărescu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a răspuns marți, explicând că scopul investigației este să stabilească dacă băncile se comportă independently atunci când cotizează indicele ROBOR.
„Investigația noastră nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR”
, a declarat el, la solicitarea HotNews.
Citește șiBioNTech, compania din spatele vaccinului anti-COVID dezvoltat cu Pfizer, închide trei fabrici în Germania
O reacție a fost înregistrată după acuzațiile aduse de către guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, care a semnalat prezența unor „confuzii” în documentul de anchetă referitor la modul de stabilire a ROBOR.
La o solicitare din partea HotNews, Președintele Consiliului Concurenței a oferit o reacție marți, avertizând că respectiva autoritate nu a ajuns încă la o concluzie definitivă cu privire la acuzațiile de posibile acorduri anticoncurențiale dintre cele 10 bănci implicate în calculul ratei ROBOR.
Decizia finală încă nu a fost luată, potrivit declarațiilor recente. Nu a fost încă adoptată o decizie definitivă, a afirmat șeful Consiliului Concurenței, răspunzând acuzațiilor aduse de Mugur Isărescu privind presupusele „confuzii” din cadrul investigației ROBOR. Consiliul Concurenței are suspiciuni legate de anumite aspecte și continuă evaluarea situației.
În urma apariției unor opinii divergente, Bogdan Chirițoiu a oferit detalii suplimentare privind procesul decizional al Consiliului Concurenței.
„Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare.”
Acesta a mai spus că raportul investigației ROBOR a stârnit numeroase discuții și presupuneri, chiar dacă o decizie finală nu a fost încă luată.
În legătură cu dezbaterile actuale, Chirițoiu a explicat că nu este productiv să se dezbată o propunere de decizie care este probabil să fie ajustată, ținând cont de etapa următoare:
și de care instituția ține cont atunci când ia o decizie definitivă.
Înțelegerea ROBOR este esențială pentru cei care dețin credite în lei, fiind un indicator crucial în acest context. Indicele ROBOR are o importanță deosebită pentru persoanele fizice și juridice care au împrumuturi în moneda națională. Care este motivul pentru care ROBOR este relevant pentru creditele în lei?
Indicele de referință pentru dobânzile interbancare din România reprezintă procentul la care instituțiile financiare participante la calculul acestuia sunt dispuse să acorde credite sub formă de depozite în moneda națională altor bănci implicate. Acest indice este stabilit în fiecare zi de către BNR pe baza datelor furnizate de un grup de 10 bănci mari din țară.
În cursul zilelor lucrătoare, la ora dimineață, băncile comunică ratele dobânzilor la care ar fi dispuse să acorde împrumuturi altor bănci, cu diferite termene de scadență: 1 zi, 3 luni, 6 luni etc. Ulterior, se exclud valorile extreme, atât cele mai mari, cât și cele mai mici, după care se calculează media aritmetică a ratelor rămase.
În situația în care băncile dispun de o cantitate abundentă de fonduri, ceea ce înseamnă o lichiditate ridicată, ROBOR înregistrează o scădere. Pe de altă parte, atunci când resursele financiare ale băncilor sunt limitate, acestea sunt mai susceptibile să acorde împrumuturi la dobânzi mai mari, ceea ce conduce la o creștere a ROBOR.
În situația în care BNR decide majorarea ratei dobânzii de bază, se înregistrează o tendință de creștere a valorii ROBOR, dimpotrivă, atunci când BNR reduce această rată, ROBOR înregistrează o scădere.
În cazul creditelor vechi cu dobândă variabilă în lei, ROBOR are un impact direct asupra ratelor lunare, în special pentru creditele acordate anterior introducerii IRCC. ROBOR reprezintă un element cheie în calculul dobânzii pentru aceste credite, fiind utilizat alături de marja băncii pentru a determina costul total. Atunci când ROBOR înregistrează o creștere, această modificare se reflectă în mod direct într-o creștere a ratei datorate băncii.
În ceea ce privește creditele oferite de bănci clienților non-bancari, ratele ROBOR pentru perioade de 3 și 6 luni sunt deosebit de importante, deoarece acestea reprezintă baza pentru determinarea ratelor dobânzilor variabile sub forma ROBOR 3 luni + marjă și, respectiv, ROBOR 6 luni + marjă, potrivit unei analize efectuate de ACI Romania – Asociaţia Pieţelor Financiare, care reunește profesioniști din domeniul financiar-bancar.
În legătură cu acuzațiile aduse de Mugur Isărescu privind „confuzii” în cadrul investigației ROBOR, șeful Consiliului Concurenței a oferit o replică pertinentă. Instituția pe care o conduce are anumite suspiciuni cu privire la posibile nereguli. Acestea se referă la modul în care s-a desfășurat investigația ROBOR.
Nu comentez declarațiile
anterioare, însă Consiliul Concurenței a urmărit cu atenție evoluțiile pe această piață.
Din perspectivă juridică și procedurală, acest caz nu prezintă caracteristici excepționale, potrivit președintelui Consiliului Concurenței, presiuni economice și posibile sancțiuni fiind aspecte distincte. Investigația are loc într-un cadru legal obișnuit, afirmă el.
Indicele ROBOR are un rol crucial în dinamica economiei, iar normele interne care îl reglementează au cunoscut îmbunătățiri, inclusiv ca urmare a reacției la controversele semnalate în situații similare din alte țări. Investigația demarată nu are ca obiect cadrul regulatoriu, ci mai degrabă modul de comportare al băncilor, focusându-se pe suspiciunea că acestea nu ar realiza cotații independente una de cealaltă în procesul de stabilire a valorii ROBOR.
„Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”
, a declarat Bogdan Chirițoiu.
În cazul în care vor fi aplicate sancțiuni, amenzile respective vor atinge niveluri considerabile, a declarat șeful Consiliului Concurenței. Acesta a adăugat că instituția are suspiciuni privind investigația ROBOR și că Mugur Isărescu a ridicat chestiuni legate de confuzii în acest caz. Consiliul Concurenței a răspuns acuzațiilor lui Mugur Isărescu, care a semnalat anumite confuzii în cadrul investigației ROBOR.
Legislația privind concurența în România este pe deplin aliniată la normele europene, după cum subliniază șeful Consiliului Concurenței. Nu există diferențe între reglementările românești și cele comunitare în acest domeniu.
În urma acuzațiilor aduse de Mugur Isărescu, șeful Consiliului Concurenței a răspuns criticilor legate de ancheta ROBOR, explicând că Consiliul Concurenței are suspiciuni privind manipularea acestui indicator financiar.
„Investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative.”
Astfel, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că, dacă vor fi găsite încălcări, amenzi substanțiale vor fi impuse, ținând cont de domeniul și dimensiunea companiilor implicate.
În continuare, el a adăugat că părțile nemulțumite de decizia Consiliului Concurenței se pot adresa Curții de Apel București și, ulterior, Înaltei Curți de Casație și Justiție, așa cum se întâmplă în orice altă situație similară.
În cazul în care vor fi aplicate sancțiuni, amenzile ar putea ajunge la valori considerabile, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro, așa cum a afirmat președintele Consiliului Concurenței încă din luna februarie a anului 2024.
Deoarece cuantumul amenzilor poate ajunge până la 10% din totalul cifrei de afaceri, acest aspect are o importanță deosebită. Impactul financiar al unor astfel de sancțiuni nu trebuie neglijat.
Declarația lui Isărescu privind ROBOR a stârnit un val de reacții, acesta afirmând că
Atacul la ROBOR e un exemplu perfect de confuzie publică
.
Această afirmație a devenit un subiect de interes pentru opinii și analize.
În urma acuzațiilor sale de „confuzii” legate de investigația ROBOR, șeful Consiliului Concurenței a pregătit o replică pertinentă.
Reacția Consiliului Concurenței este așteptată cu interes de specialiști și de publicul larg.
Întrebarea esențială rămâne: Care sunt suspiciunile instituției în această speță?
Declarațiile șefului Consiliului Concurenței au fost făcute ca răspuns la acuzațiile aduse de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, care a criticat raportul preliminar prezentat de Consiliul Concurenței, ce vizează posibile înțelegeri între cele 10 bănci suspectate în cazul ROBOR.
Nu este cazul să vorbim despre înțelegeri aici
nu a fost însă reprodus textual, însă Isărescu a lansat critici la adresa raportului Consiliului Concurenței în cadrul Forumul Educației Financiare desfășurat luni. Consiliul Concurenței a înaintat raportul preliminar către cele 10 bănci la începutul lunii în curs.
Mugur Isărescu a afirmat că a studiat raportul Consiliului Concurenței (care numără 800 de pagini și i-a luat un weekend întreg pentru a-l parcurge). Documentul începe prin a explica corect natura ROBOR-ului, însă ulterior ajunge la concluzia că băncile au acționat concertat, fără a lua în considerare necesitatea unei funcționări coordonate a pieței monetare, care este esențială pentru transmiterea politicii monetare a BNR în economie.
„Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște „șmecheri”, de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut?
a adăugat Isărescu, subliniind că discuția despre ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească, fiind conștient de pericolul pe care îl reprezintă întreaga dezbatere.
Problema nu se limitează doar la aspectul educațional, ci are și o latură legată de comunicare în cadrul Consiliului Concurenței. Acesta este un fenomen complex care necesită abordări multiple.
Președintele băncii centrale a semnalat că Banca Națională a României și instituțiile financiare utilizează un limbaj tehnic, inaccesibil publicului larg, ceea ce a fost amplificat de către posturile de televiziune, generând confuzie. Potrivit acestuia, lipsa de înțelegere a mecanismelor bancare nu constituie doar o problemă de ordin cultural, ci și una de securitate națională, după cum afirmă Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Politica monetară se propagă prin intermediul piaței monetare interbancare, care are un rol crucial. Funcționarea acestei piețe este vitală pentru transmiterea deciziilor de politică monetară. După cum subliniază Isărescu, majorarea dobânzii nu are efect în economie dacă nu se reflectă în această piață. Prin urmare, impactul său asupra economiei se realizează numai prin intermediul pieței monetare.
În cadrul unei economii bazate pe mecanismele pieței, guvernatorul BNR a venit cu o precizare esențială: nu este rolul Băncii Centrale să acorde împrumuturi directe populației sau companiilor, această responsabilitate revenind în fapt băncilor comerciale.
Reacția lui Mugur Isărescu la acuzațiile aduse ROBOR-ului a stârnit un răspuns din partea șefului Consiliului Concurenței.
Mugur Isărescu a afirmat anterior că „nu se înțelege că piața monetară este cea prin care politica monetară se transmite în economie”, ceea ce l-a făcut pe acesta să se întrebe dacă ar trebui să-și facă „autocritica” în calitate de veteran.
„De dimineață până seara bietul Robor e tăvălit și făcut marele dușman al României”
, a adăugat Isărescu.
Anterior demarării investigației ROBOR, Mugur Isărescu făcuse o declarație surprinzătoare, afirmând că „băncile au depășit anumite limite”. Acesta a fost momentul care a stârnit interesul pentru această problemă. Declarația respectivă a devenit publică înainte de începerea investigației.
În 2022, la toamnă, Consiliul Concurenței a inițiat o anchetă ca urmare a unor afirmații făcute de guvernatorul Băncii Naționale a României.
În luna august a anului 2022, o declarație a lui Mugur Isărescu a stârnit discuții, conform căreia sectorul bancar a manifestat o creștere excesivă a indicelui ROBOR, sugerând că băncile au reacționat exagerat și au majorat ratele dobânzilor peste limita impusă de rata de politică monetară.
Afirmațiile recente ale guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, au stârnit interesul în legătură cu evoluția indicelui ROBOR. Potrivit declarațiilor sale din data de 9 august 2022, cu prilejul prezentării raportului asupra inflației,
„Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul”
.
În urma acuzațiilor aduse de Mugur Isărescu privind posibilele confuzii în cadrul investigației ROBOR, Șeful Consiliului Concurenței a oferit o replică pertinentă. Potrivit acestuia,
„Eu personal recunosc că poate condițiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul cu ROBOR-ul. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, la dobânzi puternic negative. Care chiar pierd ținând banii în depozite. Băncile s-au uitat și la ce se întâmplă în lume – la discuțiile despre foamete, despre celelalte dezechilibre. Le transmit băncilor să fie mai atente la semnalele date de Banca Națională”
, afirma Isărescu anterior. Declarațiile sale au stârnit interesul, iar acum instituția condusă de Șeful Consiliului Concurenței a venit cu o poziție oficială. Aceasta investigatie vizează băncile care au oferit dobânzi negative pentru depozitele a 10-12 milioane de români.
„Nu vrem decât claritate”
, a declarat reprezentantul Consiliului Concurenței, într-un context în care BNR a fost acuzată de încercări de intimidare. Între timp, se solicită o anchetă în cadrul Parlamentului.
La scurt timp după ce Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a ridicat întrebări cu privire la corectitudinea raportului de investigație al Consiliului Concurenței pe tema ROBOR, Blocul Național Sindical (BNS) a făcut publică o solicitare către Banca Națională marți, prin care cere instituției să nu mai exercite presiuni asupra investigațiilor desfășurate de Consiliul Concurenței.
Reacția BNS a fost una fermă, solicitând încetarea imediată a oricărei încercări de intimidare din partea BNR.
În același timp, s-a cerut deschiderea unei anchete în cadrul Parlamentului.
Nu este clar ce urmărește Banca Națională prin afirmațiile recente
legate de presupusele confuzii din raport, însă solicitarea noastră este una clară: Banca Națională trebuie să înceteze orice formă de influență asupra investigațiilor Consiliului Concurenței a declarat Blocul Național Sindical marți, în urma acestor declarații.
Mugur Isărescu a fost acuzat de Blocul Național Sindical că a comis o nouă ieșire neinspirată prin criticile aduse Consiliului Concurenței luni.
Nu este specificat textul declarației
În urma acuzațiilor aduse de Mugur Isărescu, reprezentanții Blocului Național Sindical au transmis că respectiva declarație reprezintă un nou derapaj.
În urma acuzațiilor de „confuzie” aduse de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, reacția vine într-un moment crucial pentru Consiliul Concurenței. La 20 aprilie 2026, într-un discurs la Forumul Educației Financiare de la Academia de Științe Economice București, Isărescu a ridicat această problemă. Consiliul Concurenței a făcut progrese semnificative într-o investigație privind posibile înțelegeri anticoncurențiale între bănci. Aceste suspiciuni se referă la menținerea artificială a dobânzilor la un nivel ridicat. Potrivit unui raport preliminar citit de Isărescu, după analizarea a 500 de pagini, se conturează acuzația de cartelizare între băncile comerciale.
O solicitare pentru înființarea unei comisii de anchetă la nivel parlamentar a fost înaintată de către BNS. Inițiativa vizează desfășurarea unei investigații detaliate.
În opinia BNS, Consiliul Concurenței conduce o anchetă care are drept scop apărarea statului și a cetățenilor de cheltuieli financiare nejustificate, iar acest lucru pare să deranjeze conducerea BNR, care încearcă să submineze respectiva investigație.
În context, Biroul Național de Statistică prezintă o serie de revendicări. Următoarele solicitări sunt înaintate de către această entitate:
În fața Parlamentului României, s-a propus crearea unei Comisii de Anchetă Parlamentare pentru a examina implicarea Consiliului de Administrație al BNR în presupusele manipulări ale indicilor de dobândă ROBOR, investigând atât acțiunile, cât și inacțiunile acestuia.
În legătură cu perioada electorală, au fost făcute 2 clarificări referitoare la intervențiile pe cursul de schimb valutar. Astfel, Consiliul Concurenței investighează momentul din mai 2025, în care s-a înregistrat o creștere artificială a dobânzilor pe piața monetară, atingând valori mai mari cu până la 2 puncte procentuale, ca urmare a acțiunilor BNR pe cursul de schimb, tocmai într-un moment crucial, pe timpul perioadei electorale.
Consiliul Concurenței are deja indicii că anumite practici au depășit limitele legii, a declarat Băncii Naționale a României prin vocea unui reprezentant.
Este imperativ ca instituțiile statului să funcționeze în interesul cetățenilor, nu să devină paravane pentru profituri excepționale obținute prin practici despre care Consiliul Concurenței se va pronunța dacă au fost la limita legii și pentru care are deja indicii că au fost dincolo de ea
, a mai spus sursa citată.
În legătură cu posibilitatea de a fi sancționate pecuniar, băncile urmează să primească această informație în viitor. În prezent, se evaluează eventuale penalități ce ar putea fi aplicate.
La novembre 2022, acțiunea Consiliului Concurenței a constat în efectuarea unor controale neanunțate la 10 instituții bancare, suspectate de a fi implicate într-o înțelegere anticoncurențială privind stabilirea indicei ROBOR, care reprezintă o componentă esențială pentru calcularea unor credite acordate populației românești.
Ancheta este pe punctul de a se încheia.
La începutul lunii actuale, Consiliul Concurenței a înaintat celor 10 instituții bancare aflate în procedura de stabilire a ratei ROBOR un raport inițial detaliat cu privire la rezultatele anchetei, inclusiv posibile sancțiuni. În replică, băncile au afirmat că au manifestat bună-credință și au operat în conformitate cu legea.
În urma investigației, companiile vizate vor primi un raport care propune sancțiuni pentru presupusa încălcare a reglementărilor privind concurența, au declarat pentru HotNews anumite surse cu cunoștințe directe despre acest caz. Acestea vor fi informate despre posibilele consecințe ale investigației.
În următoarea perioadă de 30 de zile, instituțiile bancare sunt așteptate să transmită observații și sugestii referitoare la raportul întocmit de echipa de investigație, care vor fi luate în considerare de către autoritatea de concurență înainte de a decide dacă aprobă sau nu raportul oficial și impune sancțiuni formale.
La începutul lunii februarie a acestui an, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a făcut public faptul că instituția pe care o conduce își propune să finalizeze această investigație în prima jumătate a anului curent, adică nu mai târziu de sfârșitul lunii iunie 2026.
Finalizarea investigației în cursul primelor șase luni ale anului curent este obiectivul nostru, conform declarațiilor lui Chirițoiu, deoarece mandatele noastre expiră la jumătatea anului și, pentru a evita dificultăți procedurale, nu dorim să depășim această perioadă.
Anul viitor va fi momentul în care decizia va fi luată în cazul în care nu va fi definitivată în acest interval, conform declarațiilor acestuia.
În cadrul unei investigații, Consiliul Concurenței examinează posibilele acorduri ascunse dintre cele 10 instituții bancare privind manipularea ratei de dobândă ROBOR, cu scopul de a o menține la un nivel ridicat, în procesul de stabilire a ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID, cunoscut sub numele de „fixing”.
Lista băncilor care participă la calcularea ROBOR este compusă din 10 instituții financiare, și anume: exista deja pe lista băncilor implicate următoarele: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Libra Bank, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank, Banca Transilvania, BRD ‐ Groupe Societe Generale și Banca Comercială Română.
COMENTARII / 0