Cristian Socol, profesor universitar, consideră că dezbaterile privind vânzarea unor participații suplimentare la entitățile strategice nu ar trebui să se limiteze la necesitățile financiare imediate ale bugetului de stat.
Privită dintr-o perspectivă mai largă, această chestiune implică considerente economice și financiare complexe.
Întrebările și răspunsurile privind cesionarea anumitor participații acționariale ale societăților care înregistrează profituri sunt deosebit de importante.
Potrivit sursei MEDIAFAX,
ideea de a aduce unele companii la Bursă este una sănătoasă, însă se ridică întrebarea dacă nu cumva ar trebui să fie incluse și alte entități deja cotate la Bursă care sunt mai rentabile și sunt controlate de statul român.
Citește șiBioNTech, compania din spatele vaccinului anti-COVID dezvoltat cu Pfizer, închide trei fabrici în Germania
Potrivit lui CRISTIAN SOCOL, listarea acţiunilor la bursă oferă beneficii precum posibilitatea de a atrage capital pentru finanţarea proiectelor investiţionale, creşterea nivelului de transparenţă şi implementarea unor practici eficiente de guvernanţă corporativă, facilitând accesul la fonduri, ceea ce conduce la presiuni pentru obţinerea de profit şi sporirea eficienţei.
Însă, în cazul companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, şi altele asemenea, aceste avantaje sunt deja prezente, fiind deja listate la bursă.
Din păcate, nu rezultă clar din mesajul transmis de guvern care sunt motivele economice fundamentale care justifică listarea suplimentară de pachete de acţiuni la aceste entităţi.
În situaţia în care sunt implicate companii strategice, vitale pentru securitatea şi apărarea economică a României, diminuarea controlului statului, fie că este vorba de control structural (sub două treimi) sau managerial (sub 50%), ar putea genera vulnerabilităţi şi riscuri considerabile.
Cel puțin așa scrie în Strategia de Apărare a României 2025-2030, adoptată acum câteva luni în Parlament, după ce documentul a fost prezentat de Președintele României.
Potrivit MEDIAFAX, rentabilitatea acestor întreprinderi de stat, pentru care se propune o extindere a listei de acțiuni, ridică anumite semne de întrebare.
Declarația lui CRISTIAN SOCOL subliniază performanța financiară excepțională a companiei.
În anul 2025, Hidroelectrica a înregistrat 9,6 miliarde lei venituri și un profit net de 3,37 miliarde lei, reprezentând o creștere de 32% a investițiilor, care au ajuns la 781 milioane lei.
Capitalul social al companiei este de 4,5 miliarde lei, în timp ce capitalizarea sa atinge 71,5 miliarde lei.
Romgaz prognozează pentru anul 2025 venituri în valoare de 8,7 miliarde lei, cu un profit net estimat la 3,34 miliarde lei, în urma unor investiții strategice planificate în proiectul Neptun Deep.
Datele financiare ale companiei includ un capital social de 3,9 miliarde lei și o capitalizare bursieră de 49 miliarde lei.
În ultimii 2 ani, Romgaz a lansat 2 emisiuni obligatare cu o valoare totală de 1 miliard euro.
Transgaz prognozează pentru anul 2025 un profit net considerabil, de 0,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de 2,2 ori față de anul 2024.
Datele financiare ale companiei arată un capital social de 1,9 miliarde lei și o capitalizare bursieră de 17 miliarde lei.
În primele șase luni ale anului 2025, CEC Bank a înregistrat un profit de 0,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 12,8% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Totodată, banca a raportat active nete în valoare de 100 miliarde lei.
În urma examinării celui mai recent Raport al Consiliului Fiscal cu privire la evaluarea performanței companiilor de stat, rezultă că Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București sunt printre companiile de stat cu cele mai mari profituri nete.
MEDIAFAX:
Se află această listare suplimentară a companiilor de stat menționată într-un anumit obiectiv rămas de realizat din Planul Național de Redresare și Reziliență?
Declarația lui CRISTIAN SOCOL:
În cadrul ultimei reuniuni, conduse de VPM Gheorghiu, s-a discutat doar despre restructurarea a trei entități economice, și anume Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR și Electrocentrale Grup ELCEN, cu scopul de a fi înaintate la Bruxelles pentru a îndeplini un anumit obiectiv.
Acestea nu sunt considerate companii strategice și nici nu au o acoperire la nivel național.
Nu s-a ajuns la un acord în cadrul Coaliției de Guvernare privind prezentarea unei liste sau a unor planuri pentru vânzarea suplimentară de acțiuni la companiile strategice.
În plus, nu a existat nici un scenariu agreat pentru vânzarea de pachete suplimentare de acțiuni la aceste companii.
MEDIAFAX:
Deficitul bugetar ar putea suferi o reducere odată cu sosirea fondurilor generate de aceste tranzacții financiare.
Întrebarea care se ridică este dacă veniturile obținute efectiv vor duce la diminuarea lui sau, dimpotrivă, vor accentua această problemă financiară.
CRISTIAN SOCOL susține că această abordare nu numai că nu ar fi de ajutor, ci ar avea efecte contrare.
În primul rând, veniturile obținute din aceste operațiuni sunt direcționate într-un cont specializat, care nu are legătură directă cu bugetul de stat, fiind mai degrabă un cont de rezervă pentru veniturile din privatizări.
În prezent, România dispune de o rezervă financiară considerabilă în Trezorerie, care poate acoperă patru luni din necesarul de finanțare brut al țării, așa cum recomandă FMI.
În plus, pe viitor, se estimează că deficitul bugetar se va accentua, deoarece aproximativ 90% din profiturile nete ale companiilor de stat nu vor mai fi alocate bugetului de stat.
Această situație este similară cu vânzarea unor bunuri de valoare, precum argintăria din casă sau perle, care sunt reprezentate de cele mai profitabile companii, dar care sunt vândute în condiții de criză, la prețuri reduse.
În consecință, această strategie ar putea duce la un deficit mai mare în ceea ce privește veniturile în viitor, din cauza încasărilor potențial mai mici din dividende.
Potrivit MEDIAFAX, se ridică o întrebare: oare statului român îi scapă controlul predominant asupra companiilor energetice strategice prin tranzacționarea unor participații suplimentare pe piața bursieră?
CRISTIAN SOCOL avertizează că o nouă listare a 15% din acțiunile Hidroelectrica și 5% din cele ale Romgaz ar conduce la scăderea ponderii acțiunilor deținute de stat sub 65%, nivel care reprezintă două treimi din totalul necesar conform Legii 31/1990 actualizate.
Adică sub pragul prin care adunarea generală extraordinară poate lua unele decizii strategice – majoritate calificată de cel puțin două treimi din drepturile de vot
.
În urma acestei scăderi, statul nu mai are posibilitatea de a modifica unilateral actul constitutiv al societății, de a decide singur schimbarea sediului social ori a obiectului principal de activitate, precum și de a decide unilateral fuziunea ori divizarea societății.
De asemenea, statul nu mai poate adopta singur o majorare de capital social și măsuri de reorganizare structurală.
În schimb, s-ar putea confrunta cu un drept de veto societar din partea acționarilor minoritari pentru decizii strategice.
În cazul Salrom, statul ar pierde definitiv majoritatea simplă, deținând în prezent 51% din totalul acțiunilor.
În ceea ce privește Transgaz, vânzarea unui pachet minoritar de 8-9% ar duce la scăderea ponderii deținute de stat la mai puțin de 50%.
MEDIAFAX: Care sunt motivele pentru care avizul CSAT și CNSM ar fi fost necesare în avans, înainte de a înainta propunerea de listare a unor pachete minoritare la anumite companii strategice din sectoarele energetic, de transport și apărare, precum și la CEC Bank?
Declarația lui CRISTIAN SOCOL:
Motivul pentru care se dorește listarea unor pachete minoritare suplimentare la toate companiile extrem de profitabile este acela că acestea sunt din sectoare considerate critice și strategice, conform Strategiei Naționale de Apărare a României 2025-2030 (SNAR), adoptată în urmă cu cinci luni, la sfârșitul lunii noiembrie 2025.
Sectorul energetic este considerat în SNAR drept instrument de putere geopolitică, dar și o vulnerabilitate strategică și o posibilă țintă de atac sau presiune (paginile 9 și 19).
De asemenea, Portul Constanța este parte din infrastructura logistică și a rutelor comerciale considerate strategice și face parte din infrastructura critică.
CEC Bank este o bancă sistemică în România, ocupând locul 3 în topul bancar după volumul activelor în 2024 și locul 4 în anul 2025, fiind parte din sistemul financiar strategic.
Romarm, fiind o companie de armament, este parte din industria de apărare, care este definită ca strategică în SNAR (paginile 21 și 22).
MEDIAFAX: În contextul companiilor strategice din sectoare sensibile precum energie, transporturi, minerale critice, apărare și bănci, ce strategii adoptă alte țări europene pentru a gestiona potențiala privatizare parțială sau completă și consecințele pierderii controlului asupra acestora?
În contextul post-pandemic, Cristian Socol subliniază că strategiile europene consideră infrastructura critică drept un instrument geopolitic. Dependențele economice pot fi exploatate ca o presiune politică, iar statul trebuie să intervină pentru a preveni aceste riscuri. Majoritatea statelor europene au implementat măsuri pentru a proteja companiile din sectoarele critice pentru securitatea națională și economică, prin naționalizări și menținerea controlului strategic asupra deciziilor importante.
În plus,
Franța a decis să renaționalizeze complet EDF, în timp ce Germania a decis să naționalizeze temporar UNIPER în sectorul energetic.
De asemenea, Polonia a creat campioni naționali de stat și a readus infrastructura critică sub control public. Statul polonez a sprijinit direct companiile strategice din industriile critice printr-un program de 1,2 miliarde euro pentru a preveni afectarea competitivității acestora din cauza crizei energetice. Ungaria și-a consolidat prezența strategică a statului în sistemul financiar bancar și a creat un holding național în industria de apărare.
Oarecum paradoxal, direcția în care se îndreaptă România pare a fi una divergentă față de tendințele generale.
COMENTARII / 0