În ultimele câteva ani, numărul spălătoriilor Self-Wash a crescut considerabil, iar motivele sunt evidente: prețuri scăzute, program flexibil și posibilitatea ca proprietarii să supervise direct rezultatul. Totuși, mulți aleg să curețe vehiculul săptămânal, generând una dintre cauzele principale ale deteriorării lacului caroseriei.
Pentru a înțelege cât de serioasă este problema, trebuie să știi că finisajul exterior al unei mașini nu este o simplă peliculă de culoare, ci o structură complexă formată din mai multe straturi suprapuse. Tabla este protejată de un strat anticoroziv, urmat de grund, de stratul de culoare și, la final, de lacul transparent, potrivit maaco.com.
Acesta din urmă este denumit lac sau clear coat și are o grosime de doar 30–50 de microni, adică mai puțin decât grosimea unui fir de păr (care are în medie 50–70 de microni).
Citește șiWaldevar Energy și-a dublat afacerile într-un singur an. Saltul financiar al companiei al cărei director a fost arestat în dosarul mitei de 450.000 de euro
Triplu rol al lacului transparent: protejează stratul de culoare de razele UV, intemperii și agenți chimici, conferă strălucirea specifică și asigură rezistență la agresiuni mecanice ușoare. Acest strat delicat se deteriorează când se efectuează o spălare necorespunzătoare, provocând zgârieturi vizibile și microzgârieturi circulare, cunoscute în detailing ca „swirls”, care subțiază suprafața și afectează strălucirea. Prin urmare, o suprafață încărcată de microzgârieturi devine mătă, tulbure sau „obosită”, chiar dacă mașina pare curată, iar aceste defecte nu pot fi eliminate complet.
Lustruirea profesională (polish-ul) implică îndepărtarea unui strat de lac extrem de subțire; dacă acest strat a fost deja subțiat prin numeroase intervenții sau prin spălări agresive, gradul de siguranță se reduce. Când lacul este deteriorat în exces, nu poate fi reparat, iar singura opțiune rămâne revopsirea, un act care costă considerabil mai mult decât spălările corect efectuate.
Toate mașinile pot suferi daune, însă efectul este cel mai vizibil la cele vopsite în culori închise, în special negru, bleumarin, gri antracit sau roșu intens. Pe aceste nuanțe, zgârieturile reflectă lumina în mod evident și creează aspectul de pânză de păianjen. În același timp, vopselele metalizate și cele cu efect perlat maschează ceva mai bine defectele, însă nu le elimină.
În general, automobilele recente sau cele care au fost recent lustruite prezintă cea mai mare fragilitate din punct de vedere financiar. În mod specific, deținătorii de vehicule se orientează frecvent către aplicarea de protecții ceramice (denumite „ceramic coating”) sau alte soluții similare, însă doar câteva spălări cu pensulă comună pot deteriora rapid stratul protector. Este important de subliniat că aceste protecții ceramice nu sunt invulnerabile la abraziune; ele conferă rezistență chimică și facilitează curățarea, însă nu fac lacul caroseriei invincibil.
Cea mai mare greșeală pe care o fac mulți șoferi atunci când merg să-și spele mașinile într-o spălătorie Self-Wash o reprezintă folosirea pensulei sau a periei cu spumă activă, pentru a freca direct caroseria, obiect care este agățat de brațul spălătoriei. Proprietarul mașinii urmează procedura standard de spălare a automobilelor și selectează programul „spumă activă”, apoi ia pensula, o trece peste capotă, portiere și aripi, după care clătește cu jet de apă sub presiune.
Totul pare logic și eficient: spuma dizolvă murdăria, iar peria o îndepărtează mecanic. Problema este că pensula este folosită zi de zi, uneori de zeci de ori, de persoane care spală mașini de toate tipurile: SUV-uri acoperite de noroi, camionete de la țară, autoturisme care au rulat pe drumuri cu pietriș sau pe drumuri de țară. Fibrele periei rețin particule abrazive: nisip, praf fin, granule metalice, resturi de asfalt sau de sare rutieră de la vehiculele anterioare. Un simplu jet de apă dat înainte de utilizare nu le îndepărtează complet, iar mulți utilizatori nici nu fac acest lucru.
Atunci când perie aceasta este trecută peste suprafața vopsită, particulele captive între fibre și stratul lacului acționează ca un șmirghel extrem de fin. Efectul nu devine evident imediat, în special pe caroseria umedă și acoperită cu spumă, însă după uscarea completă și expunerea la soare, se manifestă sute de zgârieturi subtile, aranjate în cercuri sau arcuri, denumite „păienjeniș” sau swirls. Metoda recomandată este spălarea manuală fără contact direct cu instrumente curate, pentru că astfel poți ajusta presiunea și tehnica în funcție de zona respectivă și poți acționa delicat, menținând integritatea vopselei.
Spălarea în lumina directă a soarelui
Mulți proprietari își spală mașina în miezul zilei, când soarele este cel mai puternic, crezând că astfel se va usca mai repede, însă, deși poate părea comodă, spălarea mașinii sub lumina directă a soarelui dăunează grav vopselei mașinii. Soarele face ca apa și soluțiile de curățare să se usuce rapid, lăsând în urmă pete de apă și reziduuri chimice, care nu sunt doar inestetice, ci se și imprimă în vopsea, creând pete greu de îndepărtat și făcând suprafața să pară mată. Sub soarele direct, apa și săpunul se usucă prea repede și lasă pete de apă cu minerale, care corodează în timp stratul de lac.
În plus, suprafețele calde determină vopseaua să se extindă ușor, sporind astfel vulnerabilitatea acesteia la impurități și la substanțe chimice. Căldura, de asemenea, accelerează procesele chimice, transformând produsele de curățare în variante mai puternice și, posibil, nocive pentru straturile protectoare ale vopselei. Pentru a preveni aceste efecte, spală vehiculul devreme dimineața
Secvența incorectă în spălare
Mulți proprietari încep să spele de jos în sus sau de la mijlocul mașinii și înaintează apoi la întâmplare. Astfel, noroiul și mizeria din zonele cele mai murdare, precum portierele și panourile inferioare, pot ajunge pe zonele mai curate, precum plafonul, provocând zgârieturi și contaminare inutile. Când speli mai întâi cele mai murdare părți, mănușa se încarcă, așa cum am precizat deja, cu murdărie grosieră și resturi. Folosită apoi pe suprafețe mai curate, ea transferă particule abrazive care produc zgârieturi și microzgârieturi circulare.
Partea de jos a mașinii acumulează cel mai mult praf de drum, praf de frână și alți contaminanți din mediu. De aceea, se recomandă să începi mereu cu plafonul și să cobori treptat spre partea inferioară. Speli întâi plafonul, apoi panourile superioare ale caroseriei, apoi zonele de mijloc și, la final, panourile inferioare și roțile. Este indicat să termini complet o secțiune înainte de a trece la următoarea, clătește fiecare secțiune imediat după spălare, astfel încât săpunul să nu se usuce pe suprafață. De asemenea, folosește mănuși dedicate pentru fiecare zonă: una pentru partea superioară, una pentru panourile inferioare și unelte separate pentru roți și pasajele roților.
Utilizarea unei găleți unice
Folosirea unei singure găleți pe tot parcursul spălării este una dintre cele mai frecvente greșeli, din cauză că recontaminează mănușa cu murdăria și cu nisipul curățate de pe caroserie, transformându-le, practic, într-un șmirghel, potrivit superceramiccoating.com. Când introduci din nou în aceeași apă cu săpun o mănușă murdară, toată murdăria, praful de frână și particulele abrazive se amestecă în soluția de curățare, iar fiecare folosire ulterioară a mănușii răspândește impurități pe vopsea, creând zgârieturi fine și microzgârieturi circulare. Soluția este să folosești două găleți: una cu apă curată și săpun (găleata de spălare) și alta cu apă simplă (găleata de clătire, echipată ideal cu un filtru Grit Guard la bază). După fiecare panou, clătește bine mănușa în găleata de clătire pentru a elimina particulele de murdărie, apoi încarc-o cu săpun proaspăt din găleata de spălare.
Contaminarea reciprocă a uneltelor
Folosirea acelorași cârpe din microfibră, mănuși de spălat sau alte unelte de curățare pentru roți și pentru vopsea este o altă mare greșeală. Acestea aduc murdăria, praful de frână și mizeria de drum din cele mai murdare zone direct pe vopsea. Pe roți se acumulează praf de frână, care conține particule metalice extrem de abrazive. Gudronul de drum, sarea și alți contaminanți agresivi se depun și ei pe roți și în pasajele roților. Când aceste substanțe ajung pe vopsea prin unelte contaminate, provoacă daune imediate și permanente. Pentru a evita aceste probleme, păstrează seturi separate de unelte pentru zone diferite: mănuși din microfibră și prosoape curate doar pentru suprafețele vopsite, perii, mănuși și prosoape doar pentru roți și pasajele roților, respectiv lavete din microfibră pentru bord, scaune și celelalte suprafețe din interior.
Uscarea necorespunzătoare
Mulți deținători aleg să lase vehiculul să se usuce în mod natural sau recurg la tehnici inadecvate de uscare, ceea ce poate deteriora vopseaua. În procesul de evaporare naturală, apa rămâne cu reziduuri de minerale și impurități, deteriorând stratul lacului și generând pete de apă (water spots) dificil de eliminat, care pot provoca daune permanente vopselei dacă nu sunt curățate rapid. Prosoapele de bumbac rugos sau haine vechi pot produce zgârieturi subtile pe tot suprafața caroseriei.
În scopul uscării, se utilizează prosoape de microfibră curate, concepute special pentru uscare, cu densitate mare / GSM ridicat, sau se recurge la o suflantă cu aer cald. Prosopul este întins pe caroserie și tamponizat delicat pentru a capta apa, fără a freca suprafața. Se abordează complet evitarea racletelor din caupic și a pieilor sintetice (șamuz), deoarece o singură particulă de nisip rămânând pe caroserie și trasă cu racleta poate zgâria adânc lacul.
Mișcările circulare
Mulți oameni spală și șterg automobilele cu mișcări circulare, presupunând că astfel se obține o curățare mai eficientă. În realitate, aceste cercuri generează zgârieturi fine pe vopsea, care dispersează lumina și conferă suprafeței un aspect tulbure și mat. O soluție simplă este să folosești doar linii drepte, atât în faza de spălare, cât și în cea de uscare. Pe capotă, începe de la față și avansează spre spate; pe portiere, treci de sus în jos. Suprapune ușor tranzițiile și aplică presiune minimă. Lasă șamponul și mănușa să efectueze treaba în locul tău.
Nerespectarea excrementele păsărilor și a altor contaminanți
Mulți proprietari amână curățarea de pe mașină a excrementelor de păsări, a rășinii de copac sau a altor contaminanți din mediu, fără să realizeze cât de mult rău pot face aceste substanțe. Excrementele de păsări conțin acid uric, cu un pH cuprins între 3 și 4,5, care poate coroda stratul de lac în câteva ore, mai ales vara sub acțiunea căldurii. Rășina de copac și polenul pot pătrunde și păta permanent vopseaua auto dacă nu sunt îndepărtate la timp. Soluția este să cureți acești contaminanți cât mai repede: înmoaie zona cu apă curată sau cu un spray special și folosește o lavetă din microfibră pentru a ridica mizeria blând, fără să răzuiești.
Nu există o procedură universală pentru toate automobilele, însă câteva precauții pot diminua pericolul de deteriorare a stratului de lac, și anume:
COMENTARII / 0