Șomajul explodează în rândul tinerilor români, record negativ în UE

În primele luni ale acestui an, platforma eJobs.ro a înregistrat un număr de peste 1,2 milioane de aplicații depuse de candidați cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 30% comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În ciuda entuziasmului manifestat de tineri față de oportunitățile de pe piața muncii, România înregistrează un fenomen alarmant: 28,2% dintre tinerii cu vârsta sub 25 de ani sunt șomeri, aceasta fiind cea mai mare rată din Uniunea Europeană, aproximativ dublu față de media comunitară.

În ciuda numărului tot mai mare de tineri care își caută activ un loc de muncă, Bogdan Badea, directorul general al eJobs, subliniază că „Vedem o creștere importantă a interesului candidaților foarte tineri pentru joburile disponibile în piață, într-un context în care integrarea lor pe piața muncii a devenit chiar mai complicată în ultimii doi ani, de când companiile au început să automatizeze multe dintre sarcinile repetitive și de execuție specifice joburilor entry-level”.

Citește șiPeste 55 de ani și angajat imediat. Regiunea italiană unde seniorii au devenit de neînlocuit

În ciuda numărului mare de cereri de locuri de muncă depuse de tinerii români, proporția de șomeri în rândul acestei grupe de vârstă atinge nivelul cel mai înalt din Uniunea Europeană. România se confruntă astfel cu o provocare majoră pe piața muncii, unde tinerii sunt cei mai afectați.

În căutarea unui debut rapid în lumea muncii, tinerii se îndreaptă către sectoarele care pun la dispoziție cele mai multe oportunități de angajare la nivel de începător, printre care se numără comerțul cu amănuntul, serviciile, turismul, centrele de apel și industria financiar-bancară, precum și industria alimentară.

Printre opțiunile favorite se numără și sectoarele de tehnologie a informației și de publicitate, marketing și relații publice, mai ales pentru cei care au finalizat învățământul superior.

Printre persoanele care se numără printre aplicanți se află preponderent absolvenți ai învățământului superior — un fenomen interesant, având în vedere că o parte semnificativă a acestora își îndreaptă eforturile și către posturi care nu necesită o diplomă de licență universitară.

Badea afirmă că fac anumite compromisuri pentru a-și asigura o intrare rapidă pe piața muncii și pentru a obține experiența necesară care să îi permită să se angajeze ulterior în domeniul sau pe poziția pe care și-o dorește.

În București, Cluj și Brașov, un număr mare de tineri se arată interesați de oportunitățile de angajare oferite de aceste orașe. Cu toate acestea, paradoxul rămâne: rata șomajului în rândul tinerilor în România atinge valoarea cea mai ridicată din cadrul Uniunii Europene. În ciuda numărului mare de aplicații pentru locuri de muncă, problema șomajului juvenil persistă, rămânând o provocare pentru economia românească.

Cea mai mare cantitate de candidaturi provin din importantele orașe academice: București, Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Timișoara.

În localitățile mai puțin populate, precum Brăila, Baia Mare, Suceava, Galați și Târgu Mureș, se observă o scădere considerabilă a activității, fenomen care nu poate fi atribuit doar numărului redus de locuitori tineri. Relocarea este o tendință în rândul tinerilor din aceste regiuni, care își concentrează eforturile de căutare a unui loc de muncă în orașele mai mari din apropiere, după cum afirmă

unul dintre motive este că tinerii din aceste zone caută să se relocheze și își direcționează aplicările spre orașele mai mari din vecinătate

, potrivit CEO-ului eJobs.

La începutul carierei, salariile sunt relativ mici. Companiile oferă venituri modeste pentru a atrage tinerii pe piața muncii.

La nivel național, 4.000 de lei pe lună reprezintă salariul mediu net pentru un post de nivel începător, conform datelor oferite de comparatorul salarial Salario.

În diverse sectoare, disparitățile sunt considerabile: în timp ce retailul, turismul și sectorul HoReCa propun un salariu mediu de 3.500 de lei, activitățile de call-center și BPO oferă 3.800 de lei, în timp ce transportul, logistica și marketingul ajung la 4.000 de lei, în creștere față de alte domenii. Pe de altă parte, sectorul IT atinge 5.000 de lei pe lună.

La locurile de muncă de tip remote, atractivitatea este din ce în ce mai scăzută.

În mod surprinzător, 10% reprezintă ponderea cererilor de locuri de muncă de la distanță depuse de tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, aceștia fiind mai puțin interesați de oportunitățile de acest tip.

Același procentaj se înregistrează și în cazul altor grupe de vârstă, indică o scădere a atractivității muncii la distanță comparativ cu perioada de după pandemie, rezultatele fiind similare.

În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile 20.000 de locuri de muncă, iar pe iajob.ro — platforma dedicată angajării rapide, fără CV — sunt disponibile 4.500 de poziții.

În ceea ce privește numărul de oportunități de angajare pe iajob.ro, platforma oferă 4.500 de poziții, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru cei care caută un loc de muncă rapid și fără birocrație.