Stagnare economică și reforme slabe în țara cu fonduri PNRR record

Potrivit Financial Times, majoritatea experților în economie consideră că, în absența fondurilor Uniunii Europene, Italia ar fi fost probabil afectată de o recesiune în anul precedent. Cu toate acestea, rezultatele macroeconomice ale țării rămân, în cel mai bun scenariu, modeste.

Italia a primit o finanțare de 194 de miliarde de euro din partea PNRR, fiind vorba despre cea mai mare alocare la nivelul UE, bani care ar fi trebuit să dea un impuls puternic pentru o revenire fără precedent a economiei, care în prezent se află într-o perioadă de stagnare.

Economia Italiei stagnează, potrivit datelor și experților citați de Financial Times, ceea ce alimentează discuțiile privind eficacitatea pachetului ambițios de investiții.

Citește șiO companie aeriană românească anunță că suspendă operarea avioanelor Airbus A220-300. Ce se întâmplă cu zborurile programate

Se remarcă o anumită stagnare a economiei Italiei, arată Financial Times citând analize și date. Această situație dezbate rezultatele pachetului investițional foarte ambițios.

Economistul Tito Boeri, coautor al unei lucrări critice referitoare la programul susținut financiar de către Uniunea Europeană, a remarcat, într-un interviu acordat unei publicații financiare, că nu afirmă că toate fondurile au fost risipite.

„Nu spun că toți banii au fost irosiți”

, a declarat el, făcând referire la sprijinul financiar acordat Italiei, care se ridică la 72 de miliarde de euro în cadrul programului, fiind oferit sub formă de granturi, iar restul sumei fiind acordat sub formă de credite cu dobândă scăzută.

El a afirmat că creșterea potențială a rămas neconsolidată și că, în prezent, se confruntă cu o datorie mai mare.

Așadar, rezultatele obținute de ambițiosul pachet de investiții sunt discutabile.

Au fost operate schimbări și ținte mai puțin ambițioase.

Sub conducerea fostului premier tehnocrat Mario Draghi, planul de cheltuieli al capitalei italiene a fost conceput cu scopul de a îndeplini anumite obiective de reformă, printre care optimizarea administrației publice deficitare, accelerarea procesului de judecată în instanțele lente, precum și sporirea participării femeilor și tinerilor pe piața forței de muncă.

De șase ori a fost necesară revizuirea programului, deoarece Roma se confrunta cu dificultăți în atingerea obiectivelor stabilite, inflația fiind un factor care a majorat cheltuielile pentru proiectele publice.

Potrivit declarațiilor lui Stefano Firpo, fost funcționar public, peste două treimi din obiective au suferit modificări cel puțin o dată de când **Giorgia Meloni** a preluat funcția de prim-ministru în 2022. În numeroase cazuri, scopul acestor proiecte rămâne învăluit în incertitudine atunci când se încearcă aflarea destinației fondurilor.

„În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar”

, a explicat el, citat de Financial Times.

La scurt timp după instalarea sa, guvernul lui Meloni și-a dedicat aproape un an studierii proiectelor, scopul fiind acela de a eradica costurile considerate inutile. Ulterior, au avut loc noi ajustări, obiectivele fiind ulterior reformulate pentru a facilita îndeplinirea lor.

Potrivit lui Marco Leonardi, fostul consilier al premierului Draghi, Bruxelles-ul a adoptat o abordare neobișnuit de îngăduitoare atunci când a aprobat solicitările repetate de ajustări înaintate de guvernul actual.

„Nu a fost foarte strictă în ceea ce privește controalele. M-aș fi așteptat la o atitudine mult mai severă. În schimb, Comisia ne-a lăsat să facem tot ce am vrut”

, a afirmat el.

Reprezentanții Comisiei Europene au infirmat acuzațiile, susținând că o revizuire a planului inițial nu implică neapărat diminuarea obiectivelor ambițioase. UE a adoptat o nouă abordare strategică, după cum a explicat un înalt funcționar european:

„O rescriere a planului nu înseamnă neapărat o reducere a ambiției – este o schimbare de strategie”

.

Rezultatele economice la nivel macroeconomic se mențin, cel mult, la un nivel mediocru în prezent. Nu se înregistrează progrese semnificative în acest domeniu.

Țara cu cea mai mare alocare din PNRR a primit nouă tranșe din zece, totalizând 166 de miliarde de euro. Această realizare a fost subliniată de către Tommaso Foti, ministrul italian al afacerilor europene, care a afirmat că aceasta demonstrează că Roma a reușit să înlăture obstacolele structurale care au frânat dezvoltarea Italiei pentru mai multe decenii.

La finele anului 2025, conform datelor oferite de Eurostat, Italia a utilizat doar 57% din fondurile care îi erau destinate, fapt ce ridică întrebări privind eficiența gestionării acestor resurse.

În urma evaluării, se observă că numeroși specialiști în economie consideră că, în absența sprijinului financiar oferit de Uniunea Europeană, Italia ar fi fost foarte probabil afectată de o recesiune economică în anul precedent.

În ciuda așteptărilor, rezultatele economice la nivel macroeconomic sunt, cel mult, modeste, remarcă Financial Times, care subliniază că această țară se situează în urma celorlalte state europene, printre care și țările riverane Mării Mediterane, cum ar fi Spania și Grecia.

Se estimează că economia Italiei va înregistra o creștere de 0,5% în anul 2025, una dintre cele mai modeste evoluții din regiunea europeană, iar pentru următorii doi ani se prevede o stabilitate relativă la acest nivel.

Se estimează că raportul dintre datoria publică și Produsul Intern Brut va crește de la puțin sub 134% în anul 2023 la peste 137% la finalul anului 2025, pentru a ajunge la 138,5% în anul curent, perioadă în care Italia urmează să ocupe poziția Greciei ca economie cu cea mai mare datorie în cadrul Uniunii Europene.

Potrivit lui Boeri, un profesor de economie la Universitatea Bocconi din Milano, deși reformele erau considerate „absolut necesare”, acestea au fost greșit structurate, ignorând atât opoziția previzibilă, cât și termenele limită stricte.

Se consideră că strategia inițială era caracterizată printr-o fragmentare excesivă, constând în alocarea unor sume mici către un număr mare de entități. Abordarea a fost criticată pentru această multiplicitate de investiții de mică valoare și pentru diversitatea beneficiarilor.

În lista proiectelor se includ și unele cu utilitate incertă, precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, facilități sportive de înaltă calitate cum ar fi un hipodrom și stadioane de fotbal în orașele Florența și Veneția, însă

proiectele au fost ulterior respinse de Bruxelles

.