Standard & Poor’s decide astăzi dacă România trece în categoria „junk” sau nu. Ce spune Alexandru Nazare

România așteaptă anunțul agenției Standard & Poor’s (S&P), care va decide vineri, 2 octombrie, după închiderea piețelor, dacă ratingul suveran al țării va rămâne la...

România așteaptă anunțul agenției Standard & Poor’s (S&P), care va decide vineri, 2 octombrie, după închiderea piețelor, dacă ratingul suveran al țării va rămâne la nivelul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, sau dacă va fi coborât în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. Decizia vine într-un context de instabilitate politică prelungită și încetinire economică, marcate de creșterea costurilor de finanțare, conform Economedia.

O scădere posibilă a ratingului „investment grade” ar putea diminua numărul de investitori calificați pentru obligațiunile de stat românești, exercitând presiune asupra dobânzilor la care guvernul obține finanțare.

Acest eveniment ar genera efecte în serie asupra mediului economic, de la majorarea cheltuielilor de creditare până la obstacole adiționale pentru întreprinderi și cetățeni. În prezent, România se află la marginea inferioară a nivelului recomandat pentru investiții, poziție aceasta ratificată anterior și de agențiile Fitch și Moody’s.

Citește șiRevolut, plasată sub supraveghere judiciară în Italia: acuzații că permitea membrilor mafiei să ascundă fonduri

Analiștii Erste consideră că scenariul de bază este păstrarea ratingului, însă avertizează că riscurile unei retrogradări sunt semnificative. Potrivit acestora, S&P ar putea amâna o eventuală decizie negativă până la clarificarea situației politice și a proiectului de buget pentru 2027.

Secretarul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, a exprimat optimismul că păstrarea calificativului curent va fi posibilă, menționând progresele în diminuarea deficitului bugetar.

„Am mare încredere, au fost discuții intensive cu Standard & Poor’s. Atârnă destul de greu incertitudinea politică, dar avem și argumente solide legate de execuție”, a declarat acesta la TVR cu o zi înainte de anunțul agenției. Conform lui Nazare, deficitul de cash estimat pentru acest an este de 6,2% din PIB, iar cel ESA de 6%, ambele fiind considerate realizabile.

În primul rând, Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că deficitul bugetar a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. El a menționat că reformele, alocarea prioritizată a cheltuielilor publice și reorganizarea companiilor de stat reprezintă elemente esențiale pentru menținerea stabilității economice.

În ciuda progresului în consolidarea fiscală, contextul economic continuă să fie provocator. Creșterea economică se retrage, iar randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a atins 7,6%, unul dintre cele mai înalte valori din 2026, indicând incertitudinile politice și economice.

Președintele Nicușor Dan a afirmat că indicatorii financiari ai României se îmbunătățesc comparativ cu anul precedent și că există un acord unanim între partidele pro-occidentale pentru a păstra direcția de ajustare fiscală. El a adus la cunoștința investitorilor că viitorul ministru al finanțelor va fi un competent în gestionarea situației.

Un alt factor esențial pe care S&P îl urmărește este abilitatea României de a aproba un buget realist pentru anul 2027.

Christian Năsulea a precizat, în cadrul programului „Harta de Impact” difuzat de G4Media și Economedia, că instabilitatea politică influențează în mod semnificativ evaluarea S&P.

Conform declarației sale, autoritățile de evaluare credită se axează pe abilitatea națiunii de a-și onora obligațiile financiare.

„Continuarea politicilor de consolidare fiscală ar putea contribui la menținerea ratingului, chiar dacă în condițiile unui guvern interimar”

a adăugat Năsulea.

O descărcare în categoria „junk” ar putea determina fondurile de investiții care se concentrează exclusiv pe instrumente investment grade să-și limiteze expunerea la România. Această acțiune ar conduce la majorarea costurilor de împrumut și la restrângerea fondurilor disponibile pentru alte cheltuieli publice și proiecte de investiții.

COMENTARII / 0