Strânsul curelei dă rezultate: Deficitul bugetar scade la 2% din PIB la jumătatea anului

Diferența dintre veniturile statului și cheltuielile sale (deficitul bugetar) a scăzut la 2%, conform datelor transmise vineri de Finanțe.

Alexandru Nazare, ministru de Finanțe, a subliniat că această realizare va influența modul în care agențiile de rating Fitch și Moody’s evaluează România, determinând dacă țara își păstrează calificativul de „investiție sigură”. Totuși, el a avertizat că nu este momentul pentru complacere: menținerea acestui rating depinde de continuarea planului, de finalizarea proiectelor din PNRR și de stabilitatea politică.

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Citește șiSEC propune noi reguli pentru custodia criptomonedelor de către fondurile de investiții din SUA

Înregistrează-te

Observă evoluțiile economice și dobândește cunoștințe despre finanțe personale, având la dispoziție recomandări și grafice pertinente.

Explore evoluțiile economice și dobândește cunoștințe despre gestionarea banilor prin sugestii și diagrame pertinente.

Înscrie-te acum

Bravo! Ai devenit abonat la „EconoMix”.

Verifică înscrierea prin e-mail.

Clic pe linkul din email pentru a primi edițiile.

Originea banului

Statul a colectat în total 342,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 10,3% față de anul precedent. Printre creșterile majore se numără:

• TVA: 74,1 miliarde lei încasați, cu 25% mai mult, mai ales pentru că s-au schimbat cotele de TVA anul acesta.

• Contribuții sociale (pensii, sănătate etc.): aproape 111 miliarde lei, cu 7% mai mult.

• Taxă pe salarii și venituri: în jur de 34 de miliarde lei, cu 11% peste, din cauza eliminării unor scutiri fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

• Impozit pe profit: în jur de 19 miliarde lei, cu 10% peste.

UE a alocat fonduri de peste 30 de miliarde lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 21%.

Guvernul a returnat și sume suplimentare companiilor: plățile de TVA s-au ridicat la 18 miliarde lei, comparativ cu 16,4 miliarde în anul precedent, generând astfel un surplus de lichiditate pentru întreprinderi.

Non-tax revenues (fines, assorted taxes, recovered state subsidies) experienced the only significant decline, down 16%. Officials explain that this drop is mainly due to an extraordinary inflow last year, rather than a deterioration in the current period.

În ce direcții s-au alocat fondurile

383,5 miliarde lei au fost cheltuiți, aproape la fel ca anul precedent, crescând cu 0,8%. În raport cu dimensiunea economiei, cheltuielile au scăzut de la 19,85% la 18,66% din PIB, indicând că statul investește mai eficient decât producția țării.

Aspectele care au suferit scăderi:

Salariile bugetarilor au ajuns la 82,1 miliarde lei, reprezentând o scădere de 3,3 miliarde față de anul precedent, din cauza restricționării sporurilor.

Asistența socială (pensii și ajutoare): 126 miliarde lei, ușor mai puțin.

Ce a înregistrat creștere:

• Dobânzile la datoria publică: 29,4 miliarde lei, cu peste 4 miliarde lei mai mult – statul plătește tot mai mult doar pentru dobânzi la banii împrumutați.

• Bunuri și servicii (inclusiv sănătate) au atins suma de 49,4 miliarde lei, reprezentând o creștere de 8,6% mai mult

• Investițiile se ridică la aproape 60 de miliarde lei, reprezentând 9,5 miliarde lei mai mult față de anul precedent. Important: aproximativ trei sferturi din această sumă provin din fonduri europene, nu din bugetul statului român.

Rezultatul evident

România colectează sume mai mari, în special din TVA și contribuții, și administrează cheltuielile cu o eficiență superioară comparativ cu economia, în timp ce investițiile se intensifică pe fonduri europene. În același timp, dobânzile la datoria publică urcă constant, demonstrând că împrumuturile anterioare devin din ce în ce mai costisitoare.