În urma studiului lansat miercuri, aproape toți 98% dintre consumatori au raportat creșteri ale prețurilor băuturilor răcoritoare în ultimii doi-trei ani. În consecință, 76% dintre participanți și-au schimbat obiceiurile de cumpărare. Cea mai frecventă reacție la aceste scumpiri a fost căutarea promoțiilor și ofertelor speciale. De asemenea, românii au diminuat atât frecvența consumului de băuturi răcoritoare, cu și fără zahăr, cât și suma cheltuită pentru acestea, conform concluziilor studiului realizat de AHA Moments și prezentat de Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare (FPBR) și Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).
FPBR, cunoscută sub denumirea Federației Patronale pentru Băuturi Răcoritoare, și ANBR, denumită Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare, operează ca organizații non-profit, având ca principal scop susținerea intereselor membrilor, care constituie cei mai importanți producători activi din România. ANBR face parte din ROMALIMENTA, Federația Patronală din Industria Alimentară, și din UNESDA, Uniunea Europeană a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare, în timp ce FPBR se aliniază cu Confederația Patronale Concordia.
„Creșterea prețurilor a schimbat comportamentul de cumpărare, dar nu a eliminat atașamentul față de mărcile preferate. Consumatorii au devenit mai atenți la buget, cumpără cantități mai mici și urmăresc intens promoțiile. Datele indică faptul că atunci când aleg băuturi răcoritoare, românii caută să rezolve două nevoi simultan, să păstreze produsele și mărcile preferate, limitând impactul asupra cheltuielilor gospodăriei”, a declarat Manuela Mancaș, Founder & Managing Director AHA Moments.
Citește șiProiectul gigant care transformă Atena în noul Dubai al Europei. Cum arată orașul inteligent The Ellinikon, care atrage tot mai mulți străini
Trei din patru români consideră că deciziile legate de alimentație sunt în posesia lor.
Conform raportului menționat, 73% din populația românească susține că guvernul ar trebui să ofere informații și să stabilească orientări, intervenind doar în situații de risc major, și să permită consumatorilor libertatea de a alege produsele dorite. Ideea predominantă exprimată este că fiecare individ trebuie să fie responsabil pentru alegerile sale în materie de sănătate și alimentație.
„Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate este un sector important pentru economia României, care susține locuri de muncă, investiții și o valoare adăugată brută de 3,74 miliarde lei (Conform Studiului de impact socio-economic al ANBR pentru 2024 – n.r.). În ultimii ani însă, majorările succesive de TVA și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare s-au reflectat direct în prețurile finale: vorbim de o creștere între 25-50% a prețului de la raft, în funcție de dimensiunea ambalajului. Studiul confirmă o presiune suplimentară pentru consumator, într-un context economic deja dificil”, a declarat Cristian Moldovan, președintele Federației Patronale pentru Băuturi Răcoritoare.
Cum percep românii taxa pe zahăr
Conform cercetării, 63% dintre cetățeni români au fost informați despre taxa pe zahăr introdusă în băuturile răcoritoare începând cu 2024, însă doar 29% afirmă că înțeleg ce înseamnă aceasta. Printre cei familiarizați cu reglementarea, 60% consideră că cuantumul taxei este prea mare sau excesiv, iar studiul reprezintă prima analiză de piață care aduce direct punctul de vedere al consumatorilor în discuția dintre autorități, producătorii de băuturi răcoritoare și mass-media referitoare la măsurile fiscale aplicate acestei categorii.
Majoritatea românilor care au auzit de acciza pe zahăr aplicată exclusiv băuturilor răcoritoare o percep ca pe o taxă suplimentară ce contribuie la majorarea prețurilor. Număr foarte redus dintre ei o consideră o măsură de sănătate publică, conform datelor prezentate miercuri.
În această situație, odată ce participanții au primit o prezentare a taxei implementate în România, doar 15% dintre ei au exprimat susținerea pentru această inițiativă, în timp ce 36% s-au poziționat în mod neutru în legătură cu subiectul.
Potrivit sursei menționate, participanții au menționat, printre altele, că taxa urmărește în primul rând veniturile bugetului de stat, nu îmbunătățirea sănătății populației. În plus, au subliniat efectul asupra costului vieții, în special pentru persoanele cu venituri reduse. Rezultatele arată, de asemenea, un nivel scăzut de încredere în modul de aplicare și în efectele măsurii.
„Studiul aduce în dezbaterea publică o perspectivă care trebuie ascultată: cea a consumatorilor. Datele arată că românii își doresc să consume brandurile preferate de băuturi răcoritoare, dar au nevoie de informații clare pe etichetele produselor și de campanii de informare care să îi ajute să ia decizii în cunoștință de cauză. Credem că politicile publice eficiente trebuie să pornească de la o înțelegere corectă a comportamentului de consum și să fie construite prin dialog între autorități, consumatori și mediul economic”, a declarat Cristian Moldovan.
COMENTARII / 0