De la izbucnirea conflictului în Orientul Mijlociu, care a generat blocaje prelungite în Strâmtoarea Ormuz, problematica costurilor combustibililor a dominat conversațiile în numeroase țări europene și nu numai. În ciuda faptului că România nu se bazează în principal pe furnizorii de petrol din Golful Persic, prețurile la carburanți au înregistrat majorări rapide și pe plan local, ca urmare a condițiilor de pe piață, ceea ce a ridicat îngrijorări cu privire la posibile scumpiri incontrolabile în viitor. În pofida acestor temeri, autoritățile române au respins perspectiva reducerii accizelor la combustibili pentru a diminua prețurile. În schimb, alte state europene au implementat deja măsuri pentru scăderea accizelor la combustibili.
În urma unor posibile soluții pentru diminuarea costurilor carburanților, Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a manifestat anumite dubii cu privire la posibilitatea de a diminua acciza.
Potrivit acestuia, o astfel de reducere nu ar oferi o garanție a scăderii prețurilor.
„O intervenție asupra accizei nu înseamnă că e o garanție că prețul va scădea. Măsurile trebuie să fie dozate, pentru a asigura stabilitatea prețurilor, să pornim un cadru în care pe zona de control să vedem operatorii care au mărit prețurile fără legătură cu criza”
Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”
,
a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că anumite „opțiuni de acțiune” au fost înaintate de către Ministerul Finanțelor către liderii coaliției și că „în cel mai scurt timp se va lua o decizie”.
În ciuda acestui fapt, ministrul a accentuat că „în prezent, nu ne aflăm într-o situație favorabilă pentru a abandona accizele ori TVA-ul, deoarece suntem într-un proces de consolidare fiscală. (…) În cadrul coaliției se discută despre necesitatea de a dispune de spațiu fiscal suplimentar, în cazul în care aceste decizii vor avea repercusiuni asupra spațiului fiscal”, a declarat în continuare Nazare,
„în momentul în care luăm astfel de măsuri, trebuie să avem și spațiu fiscal în cazul în care aceste măsuri au impact asupra spațiului fiscal”
.
În urma unei analize detaliate efectuate de Asociația Energia Inteligentă, s-a observat că structura prețului la pompă a suferit modificări considerabile între anii 2020 și 2026, favorizând astfel statul. Componenta politică fiscală a devenit o parte esențială a prețului, după cum afirmă specialiștii, ceea ce face ca aproximativ 70% din preț să fie direcționat către buget. O creștere constantă a ponderii taxelor în prețul final al carburanților a fost semnalată de Dumitru Chisăliță, care a analizat datele și a constatat că, în 2020, aproximativ 63% din prețul unui litru de combustibil era alocat bugetului de stat, în timp ce în 2026 această pondere a ajuns la 69%.
Potrivit unui studiu recent, fiscalitatea reprezintă o pondere semnificativă în costul carburanților, aproximativ 7 din 10 lei achitați la stațiile de alimentare fiind compuși din accize, TVA și alte taxe fiscale. Această situație a condus la o creștere substanțială a prețului la benzină, care a înregistrat o majorare de peste 80% în ultimii cinci ani, în timp ce motorina a cunoscut o creștere de peste 70%. Deși argumentul fluctuației prețului petrolului este adesea invocat pentru a explica scumpirea carburanților, analiza efectuată arată că fiscalitatea a înregistrat o creștere într-un ritm similar sau chiar superior.
Între anii 2020 și 2026, înregistrând o creștere de peste 60%, prețul petrolului Brent a cunoscut o creștere semnificativă, similar cu cea a accizelor și a TVA-ului. Un alt motiv frecvent invocat este scăderea valorii leului, potrivit lui Chisăliță, însă datele disponibile indică un impact relativ scăzut al fluctuațiilor valutare. În perioada respectivă, cursul valutar a înregistrat o creștere de aproximativ 12%, considerabil mai mică decât ritmul de creștere al prețurilor la carburanți sau al taxelor.
„Asta scoate din ecuație una dintre explicațiile reflex – că s-a dus leul. Conform datelor, nu aici este problema”
, afirmă expertul în energie. Pe lângă factorii fiscali, analiza relevă o creștere substanțială a cheltuielilor din lanțul operațional al carburanților, unde costurile de transport au crescut cu până la 407%, cele de rafinare au înregistrat o creștere de aproximativ 641%, iar cele de distribuție s-au dublat.
În loc de a diminua povara fiscală, Guvernul României a decis recent să ajusteze și să completeze Hotărârea Guvernului nr. 1094/2025, continuând astfel sprijinul financiar acordat operatorilor de transport rutier pentru a face față majorării costului motorinei, după cum a declarat Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. Schema de sprijin își va schimba numele și se va axa pe compensarea majorării prețului motorinei, nu numai a accizei, a explicat el. De asemenea, sprijinul financiar va fi acordat până la 30 aprilie 2027, pentru motorina cumpărată până la 31 decembrie 2026.
Sprijinul financiar acordat pentru motorina achiziționată va fi de 85 de bani pe litru în intervalul 1 aprilie 2026 – 31 decembrie 2026. Anterior, ajutorul a fost fixat la 40 de bani/litru pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025 și la 65 de bani/litru pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie 2026. De asemenea, bugetul total al schemei de sprijin a fost majorat de la 190 milioane lei la 652,195 milioane lei. Potrivit informațiilor oferite de ministrul Transporturilor, aproximativ 6.200 de operatori economici vor fi beneficiarii acestui sprijin.
Acesta este singurul sprijin agreat de coaliție până în prezent.
Țările precum Italia, Franța și Serbia au implementat deja politici de reducere a accizelor la combustibili. Aceste state europene au luat deja măsuri pentru diminuarea accizelor.
La data de 17 martie, premierul Giorgia Meloni a făcut publică declarația potrivit căreia guvernul italian a decis să diminueze accizele la combustibili cu o valoare de 0,25 euro pe litru. Această decizie a fost adoptată în cadrul unui pachet mai extins de măsuri de urgență, luate ca răspuns la majorarea costurilor energiei. În același timp, executivul italian a adresat o solicitare companiilor petroliere, în scopul limitării prețurilor de vânzare la pompă, impunând un plafon de 1,90 euro pentru litrul de motorină.
Guvernul italian are în vedere posibilitatea de a impune taxe pe veniturile suplimentare obținute de companiile energetice care vând carburanți la prețuri majorate. Italia a luat această decizie după ce, în ziua de miercuri, costul mediu al unui litru de motorină pe drumurile italiene a fost de 2,10 euro, în timp ce benzina a ajuns la 1,87 euro pe litru, conform datelor oferite de Ministerul italian al Industriei.
Reducerea temporară a accizelor
va duce la scăderea taxelor pe carburanți cu 0,25 euro pe litru pentru motorină și benzină, precum și cu 0,19 euro pe kilogram în cazul gazului petrolier lichefiat.
Începând de joi, vor fi implementate noi reglementări care vor rămâne în vigoare timp de 20 de zile, conform declarațiilor Guvernului italian de la Roma.
La începutul lunii martie, după escaladarea tensiunilor în regiunea Golfului Persic, Franța a implementat măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populației. În urma unui efort comun al clasei politice franceze, premierul francez Sebastian Lecornu a dezvăluit, pe platforma X, pe 8 martie, un plan de amploare pentru efectuarea a 500 de controale la benzinării în primele trei zile ale săptămânii respective. Obiectivul era acela de a preveni majorări speculative ale prețurilor la carburanți, după cum relatează publicația Le Figaro. Potrivit oficialului francez,
„Războiul din Orientul Mijlociu nu poate servi drept pretext pentru creșteri abuzive ale prețurilor la pompă“
. El a subliniat că cele trei zile de controale vor fi echivalente cu un semestru întreg din programul obișnuit de verificare. Aceste decizii au fost luate ca urmare a unei înțelegeri comune între reprezentanții diferitelor partide politice din Franța.
Nu există niciun comentariu
și se așteaptă ca această problemă să fie discutată în detaliu la reuniunea respectivă.
a fost eliminat, se adauga doar ultimul rand cu
…
În urma acestui anunț, Guvernul francez a dezvăluit și posibilitatea de a utiliza rezervele de petrol strategic, o decizie care urmează să fie examinată în cadrul unei întâlniri virtuale a miniștrilor de finanțe din G7.
Pe 12 martie, Executivul din Serbia a decis să diminueze accizele la carburanți cu 20% pentru a atenua impactul scumpirii benzinei și motorinei. Această măsură temporară este programată să fie în vigoare până pe 15 aprilie. Guvernul a ales să își asume costurile suplimentare generate de creșterea cotațiilor țițeiului pe arena internațională, reducând astfel accizele pentru benzina fără plumb și motorină.
Acciza la benzină a scăzut de la 72 de dinari la 57,6 dinari pe litru
, ceea ce reprezintă o reducere de 14,4 dinari pe litru. În prezent, prețurile la derivatele petroliere sunt supuse controlului, în așteptarea unei noi licențe de operare pentru NIS. De asemenea, până pe 19 martie, a fost impusă o interdicție privind exportul de petrol și derivate din petrol, cu excepția butanului, propanului și gazei pentru vehicule, după cum a informat RTV, postul național de televiziune, la acea dată.
În urma escaladării conflictului dintre SUA, Israel și Iran, precum și a perturbărilor majore în Strâmtoarea Ormuz, prețul petrolului a înregistrat o creștere semnificativă, depășind 65-70 de dolari/baril, valoare care era înregistrată anterior izbucnirii conflictului. Pe 13 martie, instituțiile financiare Barclays și Goldman Sachs au elaborat scenarii în care prețul Brent depășea 100 de dolari/baril,
Goldman Sachs menționând chiar un vârf intraday de 119,50 dolari
. Ulterior, pe 18 martie, prețul Brent se situa în jurul valorii de 108–110 dolari/baril, pentru ca pe 19 martie să înregistreze o nouă creștere, depășind din nou 119 dolari înainte de a mai recul din avans.
COMENTARII / 0