Sub impulsul concomitent al digitalizării responsabilităților de declarare și al progresului rapid al inteligenței artificiale, sectorul fiscal românesc suferă o metamorfoză rapidă. Conferința Anuală de Taxe PwC România a găzduit un panel specializat pe tehnologia fiscală, care a explorat această temă cheie.
Înregistrarea dezbaterii poate fi urmărită aici.
Implementarea unor reglementări stricte, precum SAF-T, e-Factura și e-Transport, a transformat localizarea sistemelor ERP dintr-o opțiune într-o necesitate. Limitările sistemelor de grup și configurațiile rigide pentru cerințele locale reprezintă obstacole majore pentru numeroase companii. Ca urmare, echipele responsabile de contabilitate și fiscalitate suportă presiuni considerabile din cauza cantităților crescânde de date, a complexității raportărilor și a resurselor insuficiente.
Citește șiDavid Beckham a încasat 51 de milioane de dolari în urma tranzacțiilor de la Cupa Mondială
Luând în considerare circumstanțele actuale, implementarea sau transferul unui sistem ERP nu ar trebui să fie abordate exclusiv dintr-un punct de vedere tehnic ori în scopul alinierii la standardele impuse de grup; dimpotrivă, ar trebui să se țină cont de necesitățile privind raportarea la nivel local. Echipele contabile și fiscale trebuie să joace un rol activ în acest proces, astfel încât noul sistem ERP să poată îndeplini pe cât mai multe dintre aceste cerințe locale de raportare.
În situațiile în care nu este posibilă o localizare completă, o soluție alternativă își face simțită prezența: abordarea managed services. Un furnizor terț își asumă întreaga responsabilitate pentru funcția contabilă sau fiscală a clientului, punând la dispoziție nu numai capital uman, ci și posibilitatea de a utiliza tehnologii și soluții automate fără a necesita investiții suplimentare – de la procesarea facturilor asistată de inteligență artificială și până la sugestii de contabilizare automată realizate prin intermediul unor algoritmi.
În anumite circumstanțe, o abordare alternativă poate fi adoptată de către companii: atunci când acoperirea teritorială este parțială și necesitățile locale nu sunt pe deplin satisfăcute, iar soluțiile de managed services nu sunt fezabile, firmele pot opta pentru incorporarea tehnologiei în procesele lor interne. În esență, această strategie implică recunoașterea activităților contabile și fiscale care sunt repetitive și care consumă mult timp, urmată de implementarea unor tehnologii care să poată prelua aceste sarcini.
Tehnologia inteligenței artificiale a ajuns într-un punct în care se discută despre evoluția de la modele predictive la agenți autonomi care pot gestiona procese complexe de la un capăt la altul, precum reconcilierea automată a documentelor și analiza modificărilor legislative. Beneficiile aduse de inteligența artificială sunt extrem de variate și numeroase, fiind necesar să se identifice situațiile în care această tehnologie poate fi de real ajutor și să se exploreze metodele pentru obținerea unor rezultate optime. Deși se consideră că tehnologia în sine nu reprezintă o piedică, principalul obstacol în implementarea inteligenței artificiale rezidă în modul în care oamenii lucrează cu ea,
calitatea interacțiunilor și pregătirea personalizată fiind factori cheie
care disting rezultatele remarcabile de impresia că tehnologia „nu funcționează”.
În ciuda progreselor tehnologice, odată cu integrarea inteligenței artificiale AI în procesele organizaționale, apar și riscurile asociate, precum posibilitatea de a introduce prejudecăți în procesele decizionale automate. Utilizarea necontrolată a instrumentelor disponibile public poate duce la pierderi de date confidențiale și la propagarea de informații false, dar credibile, cunoscute sub numele de „halucinații”. Pentru a aborda aceste provocări, AI Act, prima reglementare europeană specifică inteligenței artificiale, a fost concepută pentru a impune cerințe stricte pentru sistemele care prezintă un grad ridicat de risc. Acest act legislativ prevede, de asemenea, sancțiuni severe pentru neconformare. În acest context, implementarea responsabilă a inteligenței artificiale AI nu reprezintă o opțiune, ci mai degrabă o strategie esențială.
Au fost prezentate declarațiile cheie formulate de participanții la panel, care au discutat despre subiecte relevante. Conferința Anuală de Taxe PwC România 2026 a reprezentat un cadru adecvat pentru dezbateri pe această temă.
Procesul de transformare digitală a devenit o realitate continuă, nemaifiind considerat un proiect cu un anumit termen de finalizare. Silvian Milea, Partener PwC România, subliniază că această schimbare reprezintă o evoluție permanentă. Tehnologia și inteligența artificială sunt elemente cheie în această transformare.
În prezent, lumea se confruntă cu o presiune fără precedent pentru eficiență, accelerare și adaptabilitate. Se înregistrează o creștere rapidă a digitalizării în domeniul raportării fiscale, odată cu progresul tehnologiei și al inteligenței artificiale. Aceste evoluții au repercusiuni considerabile asupra funcției fiscale și a practicilor de lucru. Pentru a răspunde acestor provocări, este necesar să se adopte o abordare agilă, care să permită luarea rapidă a deciziilor și gestionarea eficientă a volumelor crescute de date, procese și așteptări, atât la nivel intern, cât și extern. În acest context, transformarea digitală a devenit un proces continuu, care depășește cadrul unui proiect cu durată determinată, cum ar fi un proiect derulat într-un anumit an.
Înainte de toate, eram recunoscuți mai ales pentru expertiza noastră în domeniul fiscal, însă noi înșine am suferit o transformare. Am extins domeniul nostru de activitate dincolo de limitele serviciilor tradiționale și am creat noi linii de produse și servicii care combină tehnologia, automatizarea și procesarea inteligentă a datelor fiscale. Suntem dedicați să fim alături de clienții noștri în punctele lor cele mai critice. Astăzi, ne concentrăm asupra unora dintre elementele fundamentale ale transformării digitale – și anume sistemele de contabilitate care au evoluat dincolo de simpla lor funcție inițială de colectare a datelor, devenind instrumente care sporesc viteza și eficiența activității noastre. De asemenea, discutăm despre perfecționarea proceselor prin tehnologie și despre inteligența artificială.
Un proces automatizat de înregistrare a facturilor a fost dezvoltat de către PwC România, care utilizează tehnologia AI pentru a eficientiza această sarcină. Acest sistem poate primi facturi în diverse formate – e-Factura, PDF scanat, email – și le trimite către un modul de inteligență artificială care extrage informații despre furnizor și sume. Ulterior, factura este direcționată automat către un flux de aprobare, în funcție de tipul acesteia, către diferiți aprobatori. După aprobare, sistemul creează automat un nou furnizor. Un alt modul de AI analizează înregistrările anterioare ale facturilor și legislația relevantă pentru a propune înregistrarea contabilă corespunzătoare. Deși intervenția umană este încă necesară pentru evaluarea propunerilor, procesul de accounts payable devine astfel mai rapid, mai flexibil și mai robust din punct de vedere al controlului.
În prezent, modul în care se gestionează informațiile contabile suferă o transformare semnificativă, după cum afirmă Anca Macovei, Director PwC România.
Aceasta menționează că atunci când se ivesc întrebări privind politica contabilă, soluția se află mult mai rapid prin consultarea unui asistent AI, evitând astfel căutarea prin sute de pagini de documentație.
Când avem o întrebare legată de ceva din politica contabilă, nu mai căutăm în sute de pagini ci îl întrebăm pe asistentul AI
Transformarea digitală a obligațiilor fiscale a fost accelerată prin proiecte de anvergură precum SAF-T, e-Factura și e-Transport, determinând o reconsiderare a abordărilor manuale. În prezent, realizarea manuală a SAF-T pare o sarcină imposibilă, având în vedere cantitatea mare de date și frecvența raportărilor, adesea din surse comune. Procesul implică, de asemenea, transmiterea acestor date în formate standardizate, în timp real sau la scurt timp după încheierea lunii. Toți cei implicați ar dori ca generarea declarației SAF-T să fie la fel de simplă ca o apăsare de buton. Pentru a atinge acest obiectiv, este nevoie de un sistem care să respecte toate cerințele locale și care să se bazeze pe înregistrări contabile precise de la început, fără procesări manuale suplimentare. În acest context, localizarea a devenit o necesitate, iar echipele contabile și fiscale trebuie să joace un rol activ în acest proces de transformare.
Numeroase schimbări legislative apar frecvent, generând necesitatea de a furniza informații rapide și precise privind actualizările, momentul apariției lor, repercusiunile și obligațiile de raportare. Pentru a răspunde acestei nevoi, am creat agenți de inteligență artificială specializați pe diverse categorii de legi, care ne permit să interacționăm mai eficient cu cadrul legislativ și să stabilim cu exactitate care sunt informațiile necesare raportării și când acestea sunt necesare. Această abordare s-a dovedit a fi foarte eficientă. În plus, am dezvoltat și implementat soluții similare pentru a gestiona procedurile și politicile interne, care implică un volum considerabil de documente. Acum, atunci când avem o întrebare privind o anumită politică contabilă, putem consulta direct asistentul nostru AI, care ne oferă răspunsuri rapide și precise, evitând astfel căutarea anevoioasă prin numeroase pagini de documente.
În contextul conversației noastre actuale despre tehnologie și inteligență artificială, rezultă clar că aceste elemente nu mai sunt considerate avantaje suplimentare, ci mai degrabă instrumente esențiale care ne permit să operăm cu o viteză și o agilitate mult mai mari. Atunci când sunt implementate corespunzător și utilizate în mod responsabil, aceste tehnologii ne pot oferi suport incontestabil. Potențialul lor este practic nelimitat, fiind necesar doar să analizăm sistemele și procesele noastre pentru a descoperi domeniile în care pot fi realmente utile. Din perspectiva noastră, tehnologia și inteligența artificială nu au scopul de a ne înlocui, ci mai degrabă de a ne augmenta capacitățile și de a ne ajuta să devenim mai eficienți.
În domeniul financiar, implementarea inteligenței artificiale ridică anumite dificultăți, potrivit lui Rareș Stănescu, Director PwC România, care a subliniat că principalele provocări sunt concentrate în jurul formulării instrucțiunilor clare și interpretării rezultatelor obținute prin utilizarea AI.
or
Potrivit Rareș Stănescu, Director PwC România, cele mai mari dificultăți în adoptarea AI în sectorul financiar se datorează formulării unor instrucțiuni precise și analizei rezultatelor generate de această tehnologie.
or
Rareș Stănescu, Director PwC România, a menționat că principalele probleme legate de implementarea AI în domeniul financiar se referă la modul în care sunt formulate instrucțiunile și procesul de evaluare a rezultatelor.
În prezent, inteligența artificială AI a depășit stadiul de tendință, fiind acum o componentă esențială în strategiile tuturor. Tehnologia ne permite să simplificăm și să optimizăm procesele, oferind acces rapid la date și posibilitatea de a extrage informații valoroase pentru a sprijini deciziile de afaceri rapide. Probabil că majoritatea dintre voi utilizați deja asistenți virtuali, similari celor integrați în Microsoft, Office sau SAP. Spre exemplu, în cadrul activităților noastre de due diligence, folosim AI pentru a extrage rapid anumite clauze din contracte și a le compara, identificând ulterior potențiale probleme. Acest lucru rezultă într-o economie semnificativă de efort. În plus, sistemele avansate ERP și sistemele de management al documentelor ne oferă acces la acești asistenți care ne pot ajuta să găsim documentele necesare.
Am dezvoltat o soluție denumită CFO Advisor, care facilitează o analiză aprofundată a datelor întreprinderii. Această soluție se integrează atât cu internetul, cât și cu bazele de date proprii ale companiei, pentru a extrage și a organiza informațiile relevante. Ulterior, se pot efectua analize financiare detaliate și se pot explora multiple scenarii ipotetice. Abordarea noastră implică o echipă de agenți care lucrează împreună, spre deosebire de un singur agent. În esență, ne concentrăm pe modul în care acești agenți pot colabora eficient.
În domeniul financiar, cele mai mari dificultăți privind adoptarea tehnologiei țin de faptul că aceasta este deja disponibilă și operațională, însă abordarea noastră față de ea este încă inadecvată. Interacțiunea cu tehnologia și evaluarea rezultatelor acesteia reprezintă o provocare, majoritatea oamenilor considerând că nu este funcțională. Însă, tehnologia în sine este funcțională, esențial fiind modul în care interacționăm cu ea și interpretăm output-ul.
În cadrul unui discurs recent, Robert Gîrdoc, Director PwC România, a avertizat că există o probabilitate crescută ca inițiativele de inteligență artificială să fie oprite sau lansate fără mecanisme adecvate de reglementare, din cauza deficiențelor în domeniul guvernanței. Guvernanța a devenit o preocupare esențială în acest context.
Există un risc foarte mare ca proiectele de AI să se blocheze sau să fie implementate fără control din cauza problemelor de guvernanță
Este esențial să evaluăm nu numai potențialul tehnologiilor AI, ci și modul în care sunt utilizate. Riscurile asociate sunt extrem de diverse, variind de la problemele de obiectivitate în procesul decizional la apariția unor informații false care par credibile, dar sunt de fapt incorecte. De asemenea, există lipsa de transparență în funcționarea acestor sisteme și tendința oamenilor de a supraîncărca aceste sisteme cu prea multă responsabilitate, fără a evalua critic rezultatele generate. Acest lucru poate duce la expuneri majore, atât la nivel individual, cât și profesional, care pot afecta rapid reputația și situția financiară a unei companii. Prin urmare, susțin că un cadru de reglementare responsabil nu constituie un obstacol, ci mai degrabă fundamentul care asigură o inovație durabilă.
Există o lipsă de claritate în ceea ce privește guvernanța și o discrepanță semnificativă în înțelegere. Conducerea este interesată să implementeze inteligența artificială, însă nu posedă cunoștințele necesare pentru a formula întrebările corecte. Între timp, echipele tehnice au o bună înțelegere a modelelor, dar nu sunt conștiente de riscurile legate de conformitate sau de reputație. Atunci când obiectivele de viteză ale afacerii sunt în conflict cu cerințele de prudență ale departamentelor de risc și conformitate, există un risc crescut ca proiectele să fie fie blocate, fie implementate fără o evaluare adecvată. Pe de altă parte, se observă o creștere rapidă a fenomenului de shadow AI – numeroși angajați care utilizează, în mod independent, modele de inteligență artificială, ceea ce crește expunerea prin procesarea datelor sensibile, confidențiale, ale clienților și a raportelor financiare prin intermediul acestor instrumente lipsite de control.
Implementarea AI Act impune cerințe exhaustive, de la standardele de calitate și pertinenta ale datelor, la mecanismele de monitorizare a modelelor, măsurile tehnice de securitate adoptate și metodele de inventariere și gestionare. Nepreluarea controlului asupra acestor aspecte poate duce la sancțiuni financiare considerabile, de până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri globală, în funcție de care este mai mare. În contrast cu GDPR, unde numeroase companii au adoptat o poziție de așteptare pentru a observa modul de aplicare, în cazul AI Act, mesajul este clar:
pregătirea anticipată nu este o opțiune, ci o strategie
.
Articolul prezentat este susținut de PwC România, fiind realizat în urma unui parteneriat cu această entitate.
COMENTARII / 0