
Au fost examinate în detaliu mecanismele de fraudă din industria uleiului de măsline de către publicația Food Ingredients First, împreună cu Arsen Khachaturyants, cel care conduce compania italiană de ulei de măsline Arsenio și Sarah Fulton Vachon, creatoarea mărcii de ulei de măsline britanice Citizens of Soil, precum și Dr. John Spink, directorul Academiei de Prevenire a Fraudelor Alimentare din SUA, expert în domeniul fraudelor alimentare, cu scopul de a identifica punctele slabe ale acestui sector și de a propune soluții eficiente pentru prevenirea și combaterea acestor ilegalități.
Potrivit lui Khachaturyants, uleiul de măsline a ajuns să fie o țintă predilectă pentru escrocherii, având în vedere cererea ridicată și valorile sale comerciale care permit obținerea unor profituri substanțiale.
O creștere a cererii pentru produse organice a devenit un punct de atracție pentru escroci . Acestia din urma se folosesc de cererea în creștere pentru produse scumpe și organice . Cererea crescută pentru alimente organice datorată conștientizării problemelor climatice a înregistrat o creștere a cererii pentru ulei de măsline certificat organic .
Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”
Escrocii profită de cererea crescută pentru alimente scumpe și organice . Conștientizarea crescândă a consumatorilor cu privire la problemele climatice a dus la o cerere mai mare pentru alimente produse organic , inclusiv uleiul de măsline .
În urma evaluărilor efectuate, în anul 2023, un procent de 17 din totalul controalelor privind etichetele și respectiv 34% din verificările specifice categoriei de ulei de măsline au evidențiat neconformități, potrivit datelor prezentate de ACN.
Se estimează că profiturile obținute de escroci prin reducerea costurilor de producție sunt considerabile. Pentru a diminua cheltuielile de producție, aceștia recurg la amestecarea produselor pe care le vând ca fiind „ulei de măsline extravirgin” cu alte uleiuri mai puțin costisitoare.
Avantajul pentru escroci constă în faptul că plătesc considerabil mai puțin prin alterarea procesului cu uleiuri mai puțin costisitoare, însă reușesc să obțină câștiguri substanțiale de pe urma clienților care sunt dispuși să achite sume mari de bani pentru un produs contrafăcut care nu a fost depistat.
Înainte de a stabili dacă a avut loc o astfel de înșelăciune, Spink afirmă că societățile sau instituțiile publice evaluează mai întâi susceptibilitatea unui sistem la acte ilegale, proces cunoscut sub numele de evaluare a vulnerabilității.
Înainte de a lua măsuri, este esențial să prioritizăm produsele la care s-au detectat infracțiuni care au avut repercusiuni economice și de sănătate publică. În anumite situații, reglementările impun contramăsuri sau sisteme de control, în timp ce în altele, întreprinderea însăși evaluează nivelul de vulnerabilitate în raport cu toleranța la risc. Evaluările respective au o arie de acoperire foarte largă, de la produse individuale la exporturile globale. Un aspect crucial este acela că deficiențele sistemului au caracter calitativ și sunt ușor de observat. Numeroase dintre aceste deficiențe pot fi soluționate cu rapiditate și eficiență.
Reglementările aferente sunt prezentate într-o manieră generală.
Se remarcă faptul că țările cu reglementări puțin stricte în ceea ce privește etichetarea alimentelor oferă oportunități escrocilor de a comercializa o cantitate mai mare de produse contrafăcute în magazinele alimentare. Acest fenomen a fost semnalat de Khachaturyants.
Deși uleiul conține o cantitate infimă de 1% din substanța respectivă, eticheta „ulei de măsline extravirgin” poate fi aplicată fără probleme. În prezent, lipsa unui standard internațional pentru reglementări mai stricte în ceea ce privește uleiul de măsline face ca această problemă să devină din ce în ce mai acută în diverse regiuni ale globului.
„Pot totuși să aplice etichete cu «ulei de măsline extravirgin» chiar dacă uleiul lor conține doar 1% din această cantitate. Din păcate, nu există încă un standard internațional pentru reglementări mai stricte privind uleiul de măsline, ceea ce înseamnă că este o problemă tot mai mare în anumite părți ale lumii.”
În ciuda provocărilor, autoritățile europene au implementat cu succes măsuri ferme pentru a combate problema. Pentru a-și vinde produsul ca fiind «organic» și «extra virgin»,
„Producătorii trebuie să demonstreze că procesele lor de fabricație respectă reglementări stricte”
, a remarcat expertul.
Metode de detecție diverse sunt folosite, de la analize de laborator efectuate în laboratoare specializate până la evaluări senzoriale realizate prin intermediul panelurilor de degustare.
Pentru a combate eficient practicile dolosive, Khachaturyants subliniază importanța efectuării unor analize chimice amănunțite și a controlului markerilor specifici, în scopul confirmării autenticității și, implicit, a valorii reale a uleiului de măsline.
Înainte de a confirma un ulei ca fiind extravirgin, trebuie verificați markeri precum conținutul de polifenoli, nivelul de aciditate și factorii k, alături de alți indicatori esențiali.
„Acești markeri includ nivelurile de polifenoli, aciditatea, factorii k și alți factori vitali care trebuie bifați înainte de a aproba un ulei ca extravirgin.”
Pentru a garanta calitatea, se recomandă ca fabricanții să supună uleiurile la analize de laborator periodice, precum și la evaluări organoleptice, inclusiv după expirarea termenului de valabilitate, conform îndemnului lui Vachon.
În cadrul procesului de evaluare, uleiul este supus unor teste riguroase, inclusiv la finalul perioadei de valabilitate, pentru a se determina rezistența sa în diverse condiții de ambalare și depozitare. Experții sunt implicați în evaluarea calității uleiului pe tot parcursul procesului, efectuând teste de degustare și analizând modul în care produsul se menține în timp. Toate aceste măsuri sunt luate în considerare pentru a garanta calitatea uleiului.
„Deseori testăm uleiul chiar și la sfârșitul duratei sale de viață, în ambalaj, pentru a vedea cum rezistă diferite formate și condiții de depozitare, dar pe parcursul întregului proces, facem teste de degustare și le trimitem unor experți în evaluarea calității uleiurilor noastre și a modului în care se vor păstra.”
În cazul micilor afaceri, un anumit expert propune implementarea unor echipe de degustători specializați, efectuarea de teste de laborator standard, utilizarea de dispozitive de localizare GPS și sigilii de protecție, până la momentul în care acestea își vor putea permite tehnologia adecvată. Procedurile de asigurare a calității sunt esențiale, după cum relatează experta, atunci când
Citizens of Soil
achiziționează produse direct de la producători artizani de încredere, ale căror fabrici sunt vizitate pentru a garanta trasabilitatea completă și transportul securizat al mărfurilor.
Pentru a fi siguri că achiziționează un produs autentic, consumatorii ar trebui să verifice dacă pe etichetă este menționat termenul „extra virgin” și să acorde atenție datei de recoltare, nu datei de expirare, avertizează experta.
Este posibil ca data de valabilitate să inducă în eroare, sugerând o perioadă de timp în care uleiul de măsline își păstrează calitățile, însă această perioadă poate fi mult mai scurtă decât intervalul dintre recoltare și îmbuteliere, care în unele cazuri poate fi de mai multe luni sau chiar peste un an. În urma unui nou test, s-ar putea dovedi că produsul nu mai îndeplinește condițiile pentru a fi considerat „extra virgin” dacă ar fi supus unei noi evaluări.
„A se consuma de preferință înainte de data legală de la data îmbutelierii, care poate fi la câteva luni (sau chiar un an sau mai mult) după recoltare, ceea ce te poate înșela să cumperi ceva ce s-ar putea să nu se mai califice tehnic drept «extra virgin» dacă ar fi retestat”
În prezent, Khachaturyants îndeamnă oamenii să fie atenți la detalii și să verifice cu atenție etichetele produselor și să studieze informațiile disponibile pe site-urile web ale mărcilor, precum și certificările și eventuale participări la concursuri organizate de producătorii de uleiuri din regiuni externe Europei.
În cadrul competițiilor internaționale, înregistrarea produselor și a companiilor participante este o cerință esențială, după cum se arată în cazul evenimentelor organizate la New York, Londra, Dubai și Berlin. Prin urmare, riscul ca uleiul de măsline să fie falsificat este extrem de scăzut.
Acest ultim punct este deosebit de important, deoarece competițiile internaționale precum cele organizate la New York, Londra, Dubai și Berlin necesită înregistrarea companiilor și a produselor pentru a putea participa
înseamnă că probabilitatea de fraudă este foarte mică.
Pe măsură ce escrocheriile legate de uleiul de măsline devin din ce în ce mai sofisticate, Khachaturyants propune implementarea unui „standard global” pentru analize chimice care să confirme autenticitatea uleiului de măsline extravirgin și organic.
Pentru a identifica un ulei de măsline de înaltă calitate, uleiul de măsline trebuie să îndeplinească anumite standarde. Verificarea autenticității este esențială pentru a evita produsele contrafăcute.
Pentru a recunoaște un produs 100% natural, sunt necesare următoarele caracteristici:
- O etichetă transparentă care include detalii despre fabricant, țara de origine și data recoltării.
- Un tip de ulei specific, și anume „ulei de măsline extravirgin de primă extracție la rece”, procesat la temperaturi sub 27°C.
- O aciditate redusă, ideal sub 0,5%, care să indice o calitate superioară.
- Ambalajul să fie realizat din sticlă (de preferat închisă la culoare) sau recipiente metalice, nu din plastic.
- Condiții de păstrare adecvate, ferit de lumină și căldură, care pot deteriora calitatea.
- Un gust ușor amărui și picant și un miros proaspăt, vegetal, de iarbă sau fructe.
- Culoarea să nu fie un factor decisiv, deoarece poate varia de la verde la galben auriu, fără a reflecta neapărat calitatea.
- O transparență care să nu fie neapărat un indicator al calității, un ulei ușor tulbure putând fi natural, mai ales dacă este nefiltrat.
- Un preț care să indice o calitate superioară, prețurile foarte mici putând sugera rafinare sau amestecuri.
- Evitați mențiunile vagi de pe etichetă, precum „ulei pur”, „ulei de măsline” sau „clasic”, care nu garantează calitatea.
- Căutați denumirea exactă „ulei de măsline extravirgin” și, ideal, „de primă extracție/presat la rece” pe etichetă.
- Aciditatea: un ulei de calitate are o aciditate scăzută (ideal sub 0,5%).
COMENTARII / 0