Consiliul Concurenței a publicat în aprilie 2026 un raport care arată că, deși la începutul unei curse se stabilește un preț, anumite platforme de transport alternativ digital alterează singure prețul final,
- În România, în anul 2023, 5,4 milioane de curse au înregistrat la finalul cursei un tarif modificat față de cel afișat la solicitarea cursei, fără acordul clientului, arată raportul Consiliului Concurenței. Iar în primul semestru al anului 2024, alte 3,5 milioane de curse au fost în aceeași situație.
- „Un comportament astfel generalizat poate fi considerat chiar abuziv”, susțin autorii raportului.
- „Și șoferii, și clienții pierd. Doar operatorii câștigă”, afirmă un șofer de ridesharing din Constanța.
- Bolt a răspuns că cifrele „vizează întreaga industrie, nu exclusiv platforma Bolt”, iar în cazul lor cazurile de tarif modificat „ sunt rare și în scădere față de perioada analizată (2023–2024)”.
- Snoop continuă seria despre cum funcționează operatorii de ridesharing, după ce am arătat în două episoade cum evaziunea fiscală este întreținută, la nivelul statului, prin legislație, și cum sunt implicați politicienii locali în această schemă.
În România, majoritatea cetățenilor au adoptat comanda unei curse auto prin intermediul platformelor digitale ca o activitate obișnuită. Acest fenomen de transport alternativ, denumit ridesharing, a înregistrat o creștere constantă de-a lungul anilor și a preluat din ce în ce mai mult din spațiul transportului tradițional în regim taxi, în special în marile orașe. Fundamentul acestui succes constă în transparența completă a costului și a traseului, în plata digitală unificată, precum și în disponibilitatea, viteza și selecția bazată pe rating a șoferului și a vehiculului.
În aprilie 2026, Consiliului Concurenței a publicat un raport care arată că, deși se afirmă că transparența prețurilor reprezintă un pilon fundamental, aceasta nu a funcționat întotdeauna în concordanță cu promisiunile platformelor. Studiul a acoperit anul 2023 și semestrul de început al anului 2024.
Citește șiSEC propune noi reguli pentru custodia criptomonedelor de către fondurile de investiții din SUA
Există diferențe între prețul afișat inițial și prețul final.
Printre concluziile prezentate în document, una îi vizează în mod direct pe clienții aplicațiilor de transport alternativ. Și se referă la situațiile în care există diferențe între prețul prezentat de aplicație la selecția cursei și prețul final, preț de care clientul află doar dacă se uită în factura emisă prin intermediul platformei sau dacă își verifică extrasul de cont folosit în aplicație.
Consiliul Concurenței afirmă că se referă la o creștere a sumei finale, menționând chiar conceptul de „suprataxare”. Totuși, nu indică mărimea exactă a acestei majorări: poate fi un leu, doi lei sau chiar mai mult.
Informațiile provin din Snoop.ro.
Principalii subiecte din raportul Consiliului Concurenței sunt Bolt și Uber. Aceste companii dețin 90% din totalul pieței românești, constituind un duopol distinct.
Uber a confirmat că „utilizatorii văd în aplicație un tarif estimat în avans”.
Conform datelor, Bolt controlează 50% din piață, Uber se situează la peste 35%, iar restul este repartizat între platforme secundare.
Bucharest se confirmă ca cea mai importantă piață dintre metropole, atrăgând 80% din cei 2,2 milioane de locuitori, inclusiv zona sa metropolitană, care recurg frecvent la aplicațiile de ridesharing și generează anual milioane de curse.
În total, aproape 9 milioane de curse au suferit modificări tarifare fără acordul clientului
Circumstanțele nu se reduc la un singur incident. Se referă la un număr considerabil de evenimente. În cantitate de milioane.
„Deși la începutul cursei este agreat un anumit preț, datele analizate arată că, în fapt, în foarte multe situații, unele platforme modifică unilateral prețul final al cursei. În România, în anul 2023, aproximativ 5,4 milioane de curse au înregistrat la finalul cursei tariful modificat față de cel afișat la solicitarea cursei, fără acordul clientului anterior efectuării modificării și, implicit, fără solicitarea vreunui acord anterior retragerii banilor din cont în cazul curselor plătite prin aplicație. În primul semestru al anului 2024, alte peste 3,5 milioane de curse au fost în aceeași situație”, susține Consiliul Concurenței în Raport.
Este curios că în Raportul preliminar, publicat cu un an în urmă, în iulie 2025, Consiliul Concurenței a declarat că s-au identificat numeroase cazuri. În total, 16 milioane de curse au fost suprataxate:
În anul 2023, s-au realizat peste 10 milioane de curse. În primul semestru al anului 2024, alte 6 milioane de curse au fost în aceeași situație.
Autoritatea afirmă, totuși, că analiza inițială cuprindea toate călătoriile în care prețul a fost ajustat la final, indiferent de motiv (inclusiv schimbări solicitate și confirmate de pasager, cum ar fi modificarea destinației). După aceea, Consiliul a solicitat platformelor să corecteze datele și a identificat exclusiv situațiile în care ajustarea tarifului a dus la o debitare efectivă din contul clientului fără consimțământul acestuia. Astfel, s-a ajuns la cifra 8,9 milioane de curse.
Ambele documente subliniază cazurile în care majorarea prețului final se face cu consimțământul clientului: „când are loc o modificare a destinației, acțiune inițiată de pasager în aplicație. Cele mai multe platforme afișează, în acest caz, prețul final și acesta trebuie acceptat de pasager explicit înainte de continuarea cursei”.
Motivele pentru „suprataxarea” fără consimțământ
Dar sunt prezentate și situațiile în care „suprataxarea care se face prin retragerea sumelor din contul cardului introdus de către client în aplicație” nu are acceptul clientului:
- când șoferul modifică destinația: „cele mai multe platforme nu afișează, în acest caz, prețul final, nu i se cere acordul, iar pasagerul vede abia la finalul cursei suma totală care i-a fost deja retrasă din cont”;
- când traseul e mai lung decât cel estimat de platformă „fără a face diferența între modificarea lungimii traseului prin alegerea unei rute mai lungi de către pasager sau de către șofer, fără acordul pasagerului”;
- când cursa durează mai mult decât timpul estimat inițial – chiar dacă aplicația nu ia „deloc în calcul” traficul la momentul estimării, „deși, în prezent, există tehnologia necesară”. Condițiile de trafic neprevăzute (greve spontane, vreme nefavorabilă, accidente etc.) pot duce la recalcularea automată a cursei, iar pasagerul vede noul preț abia la sfârșitul cursei, după ce i-au fost luați banii.
- în anul 2023, peste 10 milioane de curse;
- în primul semestru din 2024, alte 6 milioane de curse s-au aflat în aceeași situație.
Consiliul Concurenței concluzionează sec: „creșterea tarifului cursei după acceptarea plății de către pasager și debitarea automată a contului acestuia, fără acordul explicit al pasagerului, poate reprezenta atât o încălcare a normelor ce țin de protecția consumatorilor, sau chiar, în anumite condiții, un abuz de poziție dominantă în sensul art. 6 din Legea concurenței”.
În ce fel se „estimat” tariful
În afară de schimbarea tarifului în cursul unei călătorii, raportul Consiliului Concurenței subliniază că majoritatea platformelor de ridesharing calculează costul unei curse doar pe baza distanței în kilometri. Aceasta, deși există tehnologii capabile să ofere o estimare precisă, în timp real, a duratei unei curse, deoarece iau în considerare trafic, accidente, drumuri închise, lucrări etc.
Snoop a abordat tema taxelor sporite după ce clientul și șoferul Uber/Bolt au acceptat cursa. Rareș Dima, din Constanța, activează de ani în transportul alternativ. El a declarat că există numeroase curse în care prețul final depășește cel inițial și a detaliat motivele pentru care se întâmplă acest lucru.
„Chiar aș spune că 70-80% din curse au întotdeauna cel puțin o durată mai mare și cu 50%. Deși ne încurajează să folosim Waze sau alte aplicații externe pentru navigarea prin oraș, platformele de ridesharing au propriul sistem când calculează timpul estimat. De pildă, o cursă care, la început, este estimată la 6-7km și 15 minute, pe Waze să arate de 7 km și 25 minute. Pentru că aplicațiile de ridesharing nu iau mai niciodată în considerare traficul, fiindcă nu au instrumente interne care să le permită să calculeze asta”, mărturisește Rareș Dima.
Fotografia prezintă un Mașină Bolt, cu sursele foto provenind de la Dreamstime.com.
Conducătorul: „Cei care prosperă sunt platformele”
Rezultatul, conform raportului și al declarației șoferului de ridesharing din Constanța, afectează simultan atât pasagerii, cât și șoferii.
„Aplicațiile calculează mai mereu greșit distanța și timpul estimat pentru ca clientul să creadă că ajunge mai repede și mai ieftin, pentru ca șoferul să creadă că primește o sumă corectă per km/minut.
Concluzia raportului din aprilie indică faptul că sistemul ineficient de calculare a duratei și distanței curselor, utilizat de operatorii de ridesharing, provoacă nemulțumiri și pierderi financiare atât pentru clienți, cât și pentru șoferi.
„(…) prin urmare, platformele de intermediere a serviciilor de transport alternativ care nu au această actualizare, ar trebui să își modifice sistemul informatic astfel încât estimările ce vizează durata cursei și durata de așteptare a autovehiculului de către client să fie reale, adaptate la momentul în care se solicită cursa” – extras din raport
Estimările eronate de aceeași tipologie generează, adesea, anulări ce implică cheltuieli semnificative pentru pasageri.
Anularea curselor – clienții sunt singurii afectați de sancțiuni.
Conform raportului emis de Consiliul Concurenței, fiecare operator impune o taxă de anulare pasagerilor, însă nu există nicio taxă aplicată șoferilor. Pentru clienți, aceste taxe pot fi fie un tarif fix, începând cu 10 lei pe cursă, fie un procent din valoarea totală a cursei, variind între 30% și 100%.
În primele 2-5 minute de la efectuarea comenzii, pasagerii pot anula cursa gratuit. Totuși, există cazuri în care, chiar dacă șoferul întârziază, clientul va fi taxat dacă anularea se face după acest interval minim.
În anul 2023, o singură aplicație a adunat în jurul valorii de 3 milioane de lei provenind exclusiv din taxele de anulare plătite de utilizatori.
Raportul indică în mod clar un mecanism de stimulare: șoferii sunt motivați să renunțe la călătorii care nu aduc profit sau să solicite clientului să anuleze, deoarece nu există niciun risc financiar pentru ei.
Accesează continuarea pe Snoop.ro și urmărește cum reacționează Uber și Bolt.
COMENTARII / 0