Washington și Tokyo intervin pentru a stopa prăbușirea yenului

SUA și Japonia au declarat luni că au intervenit pe piața valutară pentru prima oară în ultimele 28 de ani pentru a susține yenul, moneda care a atins cel mai jos nivel față de dolar în ultimele patru decenii, și că se pregătesc să repete operațiunea dacă va fi necesar, conform AFP și Reuters.

Acest pas a evidențiat hotărârea ambelor state de a împiedica ca o vânzare masivă a yenului și a obligațiunilor de stat japoneze să provoace efecte secundare la nivel global, inclusiv aplicarea unei presiuni ascendente asupra randamentelor titlurilor de stat americane, care se află deja în creștere, au declarat analiștii citați de Reuters.

Moneda japoneză a coboară recent la aproximativ 164 de yeni pe dolar, atingând cea mai mică valoare observată din 1986. Această scădere a fost influențată de diferențele de rată a dobânzii dintre Japonia și SUA, precum și de temerile privind politica bugetară a prim-ministrului japonez Sanae Takaichi.

Citește șiCertificatul constatator: bază, extins sau detaliat? Nu există

Chiar dacă mărimea operațiunii efectuate vineri rămâne necunoscută, ea a constituat prima acțiune colectivă în care s-au achiziționat yen pentru a susține moneda în 1998, conform informațiilor din Tokyo.

„Beneficiu” pentru SUA

Acestă acțiune comună reprezintă prima intervenție de la operațiunea coordonată din 2011 care avea ca scop slăbirea yenului, declanșată de cutremurul devastator din estul Japoniei.

Întrebat la bordul avionului Air Force One, președintele american Donald Trump a confirmat intervenția. Statele Unite vor obține un „avantaj financiar” din această decizie, dar „a fost în primul rând (…) un gest de prietenie”, a explicat el presei.

„Suntem foarte, foarte solizi din punct de vedere financiar. Ei, știți, au un yen care se depreciază și aveau nevoie de puțin ajutor. Iar noi suntem întotdeauna alături de Japonia”, a precizat liderul american.

În afară de sprijinul acordat Japonia ca aliat strategic în regiunea asiatică, acțiunea ar facilita Statele Unite în abordarea temerilor privind slăbiciunea extraordinară a yenului, care anulează creșterile tarifelor impuse de Trump, au declarat analiști, potrivit Reuters.

Intervenții comune, luate în calcul de către noi

„Nu vom ezita să participăm la noi intervenții comune”

Pe X, secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a declarat că nu se va ezita să participe la noi intervenții comune pentru a susține yenul, în acord cu declarațiile ministrului japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama.

„Această acțiune comună (…) a permis contracararea volatilității excesive și a fluctuațiilor haotice ale yenului din ultimele luni”, a declarat ea într-un comunicat de presă, citat de France Presse.

Ea a salutat, de asemenea, „aprecierea foarte pronunțată” din partea Washingtonului pentru „eforturile viguroase de revitalizare și stimulare economică” ale Japoniei.

Guvernul american a afirmat că

„susține ferm măsurile monetare și de piață decisive luate de Tokyo pentru a corecta subevaluarea substanțială a yenului”

, a declarat Bessent.

Yenul se află într-o stare de slăbă, ceea ce aduce un avantaj pentru marile companii.

0,6% creștere a yenului față de dolar a fost observată vineri, când moneda japoneză a atins 155,23 yeni pe dolar, marcând cel mai înalt nivel de la începutul lunii mai.

Conform unor experți menționați de Financial Times, valoarea intervenției japoneze a ajuns la 52,8 miliarde de dolari, în contrast cu estimarea cotidianului Nikkei, care a plasat-o între 37,5 și 44 de miliarde de dolari.

Un yen extrem de slab, de fapt, reprezintă un avantaj pentru marii exportatori, cum ar fi Sony și Toyota, însă ridică automat costurile importurilor Japoniei, în special ale hidrocarburilor plătite în dolari, într-un context în care prețurile petrolului au explodat în acest an. Această situație contribuie la tensiunile inflaționiste persistente din arhipelag.

Japonia se confruntă cu inflația și cu deprecierea yenului.

Investitorii se îngrijorează de creșterea datoriei publice japoneze, amplificată de măsurile de relansare ale guvernului condus de Sanae Takaichi, iar perspectiva unei scăderi semnificative a taxei pe produse alimentare ar putea intensifica presiunea asupra finanțelor publice și asupra yenului.

În contrast, Banca Japoniei stabilește rata de referință la 1% începând din iunie, fiind de mult mai mică decât intervalul ratelor Rezervei Federale ale Statelor Unite, care variază între 3,50% și 3,75%.

O diferență enormă stimulează practica „carry trade”, un sistem prin care se împrumută în moneda cu rate de interes foarte scăzute, stabilită de banca centrală, și se alocă capitalul în moneda cu randamente superioare, în acest context, în detrimentul yenului.

Totuși, în cazul în care Banca Japoniei ar decide să ridice dobânzile în lunile ce urmează, Fed ar putea adopta măsuri similare pentru a frâna inflația galopantă, și „cifrele mai solide privind ocuparea forței de muncă ar putea consolida aceste anticipări”, a spus Kelvin Wong, analist la MarketPulse (Oanda).

„Episodele istorice de intervenții comune asupra yenului arată că aceste evenimente au loc, de obicei, în momente de cotitură” pe piață, dar, în cele din urmă, „o evoluție a fundamentelor rămâne necesară pentru a observa o scădere mai durabilă” a dolarului față de yen, a avertizat Michael Wan, analist la banca MUFG.

Japonia își intensifică eforturile pentru a opri scăderea continuă a yenului, iar această depreciere provoacă creșteri ale costurilor de import și stimulează inflația generală, impactând bugetele cetățenilor și scorul de popularitate al prim‑ministrului Sanae Takaichi.

Unii analiști se îndoiesc că intervenția comună de vineri ar putea contracara factorii structurali care determină deprecierea yenului, precum creșterea prețurilor la combustibil ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu și diferențele mari dintre ratele dobânzilor din Japonia și SUA.