În cadrul ședinței PSD de luni, Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, a prezentat unul dintre discursurile care au captivat și „răcorit” auditoriul împotriva lui Bolojan, discurs care a avut loc în contextul în care social-democrații au votat, cu o majoritate covârșitoare de 97%, împotriva actualului premier liberal. O analiză a declarațiilor sale, efectuată de HotNews, oferă o imagine clară a situației reale a consumatorilor români de energie.
În urma declarațiilor făcute de unul dintre liderii PSD foarte apreciați, care a reușit să-i convingă pe colegii săi să voteze pentru demiterea guvernului Bolojan, au apărut 10 afirmații false într-un discurs relativ scurt. Acesta a făcut mai multe declarații care au necesitat verificare. Pentru a înțelege magnitudinea inexactităților, este esențial să analizăm fiecare punct în parte. Acestea au ridicat îngrijorări cu privire la acuratețea informațiilor prezentate.
„Nu este niciodată prea târziu pentru a schimba cursul evenimentelor.”
Citește șiCongresul SUA decide încetarea monedei de un cent după 234 de ani
Printre 1 aspecte cheie se numără modul în care au fost prezentate faptele. O serie de întrebări au fost ridicate în legătură cu corectitudinea discursului său.
Bogdan Ivan a afirmat următoarele:
„E o perioadă extrem de complicată și am ajuns la conducerea Ministerului Energiei, pentru prima dată după 10 ani un social-democrat, după 10 ani de colegi de dreapta, care, cu toată buna intenție, sunt convins, au reușit să lase în România cel mai mare preț al energiei din întreaga Uniune Europeană”
. Această declarație a fost făcută într-un context extrem de dificil . – >
Declarația lui Bogdan Ivan a fost:
„E o perioadă extrem de complicată și am ajuns la conducerea Ministerului Energiei, pentru prima dată după 10 ani un social-democrat, după 10 ani de colegi de dreapta, care, cu toată buna intenție, sunt convins, au reușit să lase în România cel mai mare preț al energiei din întreaga Uniune Europeană”
. El a preluat conducerea ministerului după o perioadă de zece ani în care la conducere erau reprezentanți ai dreptei .
Prețul menționat de către Ministrul Ivan rămâne nespecificat. În cazul în care s-ar referi la tariful pentru consumatori, afirmația este complet inexactă: tariful a fost stabilit la un nivel maxim începând cu anul 2021 până la data de 1 iulie 2025, fiind unul dintre cele mai mici din cadrul Uniunii Europene.
În anumite zile, prețul bursier din România atinge valoarea maximă la nivelul Uniunii Europene. În schimb, în alte zile, datorită unor factori precum consumul, producția și condițiile meteo, România înregistrează cel mai mic preț din UE.
În ciuda lipsei unui plafon, România nu deține titlul de țară cu cele mai mari prețuri la energie din cadrul UE. Conform statisticilor recente furnizate de Eurostat, valabile pentru anul 2025, cele mai mari costuri pentru energia destinată gospodăriilor se înregistrează în Cehia, Polonia, Germania și Italia, România situându-se pe locul patru.
Afirmația ministrului Ivan privind motivul scăderii prețului energiei electrice a stârnit controverse. Potrivit acestuia, reducerea costurilor se reflectă direct în rezultatele activității sale.
Potrivit lui Bogdan Ivan, realitatea politică actuală a Partidului Social Democrat reflectă o situație dramatică. El a declarat:
„Asta e realitatea în care PSD a ajuns acolo. După plafonări, răsplafonări, liberalizări, care n-au făcut decât ca, între 2020 și 2025, prețul energiei electrice să nu crească de cinci ori pentru consumatorii din țara noastră”
. Această perioadă a fost marcată de o creștere semnificativă a prețurilor la energie electrică.
În perioada 2020-2025, prețurile nu au înregistrat o creștere de cinci ori. Prețul a rămas constant, plafonat până la data de 1 iulie 2025, după care a fost supus procesului de liberalizare. În urma acestui proces, clienții Hidroelectrica au înregistrat o creștere a prețului cu 70%, adică de la 0,68 – 0,8 lei la 1 leu pe kWh.
În cazul celorlalți utilizatori, costul a înregistrat o creștere până la dublu (de la 0,68 – 0,8 lei pe kWh la 1,5 lei pe kWh). Pe de altă parte, prețurile actuale de pe piață au înregistrat scăderi la majoritatea comercianților de energie.
Într-o frază sunt incluse două afirmații false, și anume 3 și 4.
Potrivit lui Bogdan Ivan, au fost inițiate discuții ample cu actorii principali din această arie, iar rezultatele sunt mai mult decât încurajatoare. După impunerea unor reguli mai stricte pentru traderii de energie, care au fost obligați să înghețe fonduri considerabile pentru achiziții, s-a înregistrat o schimbare semnificativă. Anterior, ofertele de energie pe piață în luna iulie erau, în mare parte, în intervalul 1,50-1,60 lei. În prezent, se pot observa oferte mult mai competitive, coborând până la 0,90, 1 leu și chiar 1 leu și 10 bani.
„Am început o serie de discuții cu oamenii care sunt din această piață și poate părea puțin, dar, după ce am obligat traderii să blocheze sume consistente de bani atunci când cumpără energia, după ce am venit cu reguli mai clare în piață, de la oferte care în iulie erau cuprinse între 1,50-1,60 lei în marea lor majoritate pe piață, astăzi avem și oferte la 0,90, 1 leu, un leu și 10 bani”
Într-un discurs recent, ministrul Energiei a revendicat două realizări care, în fapt, nu îi aparțin. Este vorba despre o atribuire incorectă a obligației impuse traderilor de a constitui garanții, care a fost, de fapt, instituită de către ANRE, și nu de către Ministerul Energiei.
Concurența acerbă dintre furnizorii de pe piață, alimentată de liberalizarea pieței și de schimbarea preferințelor consumatorilor către ofertanții cu tarife mai mici, a dus la scăderea prețurilor în ofertele acestora. Concurența și migrarea consumatorilor sunt factorii cheie care au influențat această tendință de ieftinire.
Problema 5 referitoare la aşa-numiţii „băieți deștepți din energie” a fost soluţionată, conform declaraţiilor sale.
Potrivit lui Bogdan Ivan, el afirmă:
„Am reușit acest lucru cu reguli clare prin care să blochezi tot ce înseamnă speculă, pentru că sunt acești băieți deștepți care sunt, au lucrat, lucrează, și o mare parte din ceea ce făceau am blocat-o prin acest măsuri”
. Acesta a realizat acest lucru prin reglementări stricte menite să împiedice orice formă de exploatare, dat fiind că există persoane experimentate care au activat și continuă să activeze în domeniu, iar o parte semnificativă a activităților lor a fost restricționată prin măsurile luate.
În fapt, chestiunea „experților în energie” rămâne nerezolvată. Ilie Bolojan, premier, a atras atenția asupra acestei probleme, iar ANRE încearcă să o soluționeze prin ajustarea normelor pentru obținerea avizelor necesare proiectelor fotovoltaice.
Se pare că unul dintre liderii de vârf ai PSD a făcut afirmații care au ridicat câteva semne de întrebare, în urma cărora s-a ajuns la decizia de a vota pentru retragerea sprijinului pentru guvernul Bolojan. PNRR a fost subiectul unor declarații care au necesitat clarificări. Acestea au inclus un număr de 10 inexactități, toate fiind cuprinse într-un discurs relativ scurt. Verificarea faptelor a scos la iveală aceste neconcordanțe. În urma acestui proces de verificare, au fost identificate o serie de afirmații inexacte care au fost lansate de către unul dintre cei mai apreciați lideri ai PSD.
PSD a înregistrat o realizare notabilă în ceea ce privește fondurile alocate pentru investiții, după cum a afirmat ministrul:
„În mandatul meu la Ministerul Energiei am adus 1 miliard de euro bani direct decontați pentru investiții.”
Într-un interval de doi ani și jumătate, din momentul în care a demarat PNRR și până în iunie anul trecut, au fost achitați puțin peste 100 de milioane de euro.
În schimb, în perioada cuprinsă între iulie anul trecut și aprilie 2026, s-au înregistrat plăți care au depășit valoarea totală din cei doi ani și jumătate anteriori.
Decontările au avut loc ca urmare a încheierii unor proiecte în cadrul acestei perioade, finanțate prin PNRR și Fondul de Modernizare, fiind o etapă normală.
În plus, sectorul energetic a înregistrat situații în care companiile au raportat întârzieri la efectuarea anumitor plăți, în ciuda faptului că proiectele respective au fost finalizate anterior.
Se vehiculează despre o concepție aparținând lui Bolojan.
Potrivit declarațiilor lui Ivan, România a reușit să implementeze un mecanism, propus de el Guvernului României, devenind astfel prima țară din UE care a luat această măsură, imediat după ce conflictul din Orientul Mijlociu a dus la o creștere a prețurilor gazelor cu până la 70%.
În urma unor discuții prelungite, s-a decis implementarea unui sistem care prevede ca tarifele la energie, generate pe bază de gaze naturale, să fie menținute constante până în aprilie 2027. Astfel, un miliard de euro care ar fi putut fi direcționați către profiturile companiilor sunt păstrați în beneficiul populației, grație inițiativei unui ministru afiliat Partidului Social Democrat.
„Un miliard de euro care s-ar fi dus în profiturile companiilor rămân în buzunarele oamenilor, lucru pe care l-a făcut un ministru social-democrat”
Se pare că există o distincție importantă între costul gazelor și cel al energiei generate din gaze. Aprilie 2027 este termenul limită relevant, și nu aprilie 2026. Deși acest mecanism a fost introdus ulterior declanșării conflictului, el a fost inițial prezentat de către premierul Ilie Bolojan la începutul lunii februarie.
În acea perioadă, Ministerul Energiei era pe punctul de a iniția procesul de liberalizare a prețului gazelor naturale, însă decizia a fost influențată de un eveniment neprevăzut.
Anunțul
făcut de către Bolojan cu privire la amânarea liberalizării cu un an a luat ministrul Ivan prin surprindere, conform datelor publicate de HotNews la momentul respectiv.
Decizia de a sista activitatea centralelor pe cărbune a fost anunțată anterior. Această măsură face parte din eforturile de protejare a mediului și de reducere a emisiilor poluante. În prezent, se discută despre impactul acestei decizii asupra economiei și a locurilor de muncă. 8 centrale pe cărbune urmează să fie închise, însă nu a fost oferită o justificare detaliată pentru această cifră.
Declarațiile lui Bogdan Ivan au subliniat următoarele: în anul 2020, România a adoptat cea mai agresivă strategie de reducere a emisiilor de carbon la nivelul Uniunii Europene. Această decizie a implicat
închiderea tuturor exploatărilor de cărbune și a centralelor electrice pe bază de cărbune
pe teritoriul național până la sfârșitul anului 2025.
În Germania și Polonia, termenele limită pentru o anumită tranziție au fost stabilite pentru 2039 și 2049, respectiv. Între timp, în Germania, se înregistrează situații în care turbinele eoliene sunt oprite pentru a permite redeschiderea zăcămintelor de cărbune.
Ministrul Ivan a adăugat că partea lor a acceptat anumite condiții foarte dure, și anume să externalizeze un număr mare de angajați și să sisteze activitățile unor centrale pe cărbune și exploatări de cărbune.
”Iar noi am asumat niște termene extrem de agresive, ne-am asumat că dăm afară mii de oameni, ne-am asumat că închidem și centralele pe cărbune și exploatările de cărbune”
, a mai spus el.
România și-a luat angajamentul de a închide centralele pe cărbune ca parte a strategiei de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, fapt care a permis companiei să primească o subvenție de stat în valoare de 2,5 miliarde de euro.
Compania era pe marginea prăbușirii financiare fără intervenția de urgență, obiectivul fiind redresarea situației economice. Conform proiectului din 2021, două centrale electrice pe gaz și un parc fotovoltaic erau planificate pentru construirea lor la Complexul Oltenia, cu scopul de a sista operațiunile centralelor pe cărbune până la data de 31 decembrie 2025**
Termenele limită pentru noile proiecte au fost încălcate, drept urmare România a solicitat o perioadă suplimentară pentru a sista operațiunile centralelor pe bază de lignit.
În cadrul discuțiilor, a fost adusă în atenție o facilitate denumită „Fabrica de Inteligență Artificială”, care are rolul de a menține dronele la distanță.
„Fabrica de Inteligență Artificială” care ține dronele departe
Această mențiune a fost făcută fără a oferi detalii suplimentare.
Potrivit lui Ivan, există un proiect de mare importanță pentru România, și anume crearea unei fabrici de inteligență artificială în Cernavodă. Avantajul cheie al acestei locații este disponibilitatea energiei electrice în cantități mari. Acest proiect are potențialul de a aduce 5 miliarde de euro și de a crea oportunități pentru numeroșii studenți și ingineri din România. Obiectivul este de a transforma țara într-un centru energetic și tehnologic avansat, astfel încât nimeni nu va mai considera că ar fi posibil să atace cu drone în apropierea frontierelor românești.
La debutul conflictului, Ivan a făcut o declarație surprinzătoare, afirmând că motorina nu are cum să ajungă la 10 lei.
motorina nu are cum să ajungă la 10 lei
La debutul conflictului, Ivan considera că o creștere a prețului motorinei cu mai mult de 3-5 bani la pompă nu avea justificare, în timp ce experții prevedeau o valoare de 10 lei. El cataloga aceste prognoze drept minciuni sfruntate. Însă,
„
nu a durat mult timp până când și-a reconsiderat poziția, recunoscând că acest risc este posibil să se materializeze.
În ședința PSD, Bogdan Ivan a afirmat că la începutul războiului a spus că prețul motorinei nu va depăși 10 lei, lucru care nu s-a întâmplat.
COMENTARII / 0