
Christopher Zuo, student la Georgia Tech, a participat la un experiment neobișnuit, închizându-se într-o cameră cu 100 de țânțari timp de patru minute. Anterior, cercetătorii luaseră măsuri de precauție pentru a se asigura că insectele nu reprezintă un risc de transmitere a bolilor.
Obiectivul principal al acestui experiment a fost acela de a descifra factorii care îi împing pe țânțari să devină agresivi. Datorită numărului excesiv de înțepături, cercetătorii au fost nevoiți să găsească rapid o soluție alternativă. În loc de metodele tradiționale, aceștia au recurs la utilizarea unui manechin confecționat din polistiren și a unei butelii de CO2, reușind în cele din urmă să colecteze o cantitate impresionantă de 20 de milioane de date.
Factorii care determină țânțarii să fie atrași de anumite persoane rămân un subiect de studiu, cercetătorii continuând să exploreze această problemă pentru a înțelege mai bine mecanismele care stau la baza atracției acestora.
Deja cunoscut de cercetători era faptul că țânțarii nu utilizează vederea pentru a-și găsi ținta. La o distanță de câțiva metri, aceste insecte nu pot face diferența între un copac și un om. În schimb, ele se bazează pe percepția căldurii, umidității, mirosurilor și, mai ales, pe dioxidul de carbon pe care îl expirăm.
Rezultatele unui studiu recent, publicat în Science Advances, dezvăluie mecanismul prin care țânțarii integrează diferite tipuri de semnale.
O combinație formată dintr-o sferă neagră și CO2 a fost identificată ca fiind extrem de eficientă în atragerea acestor insecte și stimularea lor să atace.
În contrast, o țintă de culoare neagră fără CO2 este capabilă să atragă țânțarii, însă aceștia nu se opresc în loc.
Pe de altă parte, un obiect de culoare albă asociat cu CO2 are capacitatea de a aduce țânțarii în imediata apropiere.
Țânțarii sunt ademeniți de o combinație de culori închise și de dioxidul de carbon pe care oamenii îl expiră. În cazul în care unul dintre aceste două semnale lipsește, insectele nu manifestă agresivitate.
Au fost concepute capcane mai performante care utilizează semnale intermitente pentru a atrage și captura eficient țânțarii, în scopul cercetării științifice. Cercetătorii au dezvoltat aceste dispozitive inovatoare pentru a înțelege mai bine comportamentul acestor insecte și pentru a găsi soluții eficiente de combatere a bolilor pe care le transmit.
Un model matematic inovator a fost conceput de cercetători pentru a descrie traiectoria țânțarilor femele din specia Aedes aegypti, responsabile exclusive de înțepături.
Rezultatele practice ale studiului arată că capcanele care emit CO2 ori lumină intermitentă prezintă o eficiență superioară celor care utilizează emisia constantă de lumină.
Anual, 700.000 de vieți sunt pierdute din cauza unor boli transmise de țânțari, precum malaria, dengue sau Zika. Lupta împotriva acestor insecte are un preț global care depășește 22 de miliarde de dolari pe an.
COMENTARII / 0