11 septembrie: întrebările conspirației au trecut un sfert de secol

Pe 11 septembrie 2001, Statele Unite au fost lovite de cel mai devastator atac terorist de pe teritoriul lor. Patru avioane de pasageri au fost deturnate. Două au intrat în Turnurile Gemene ale World Trade Center, unul a lovit Pentagonul, iar al patrulea s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei.

În total, aproape 3.000 de persoane au pierdut viața.

Fotografiile difuzate live de posturile de televiziune au transformat atacul într-unul dintre cele mai bine documentate momente din epocii moderne. Totuși, exact această volum enorm de imagini, declarații și date a alimentat una dintre cele mai rezistente culturi conspiraționiste din ultimele decenii.

Citește șiTrump: Rusia și China nu ajută Iranul, ar avea prea multe pierdut

De la ideea că atacurile au fost un „inside job”, până la afirmația că Turnurile Gemene au fost distruse prin demolare controlată, că Pentagonul nu a fost lovit de un Boeing 757 sau că avionul United Airlines 93 a fost doborât de armata americană, teoriile despre 9/11 au supraviețuit timp de 25 de ani.

elemente reale se bazează pe fapte concrete: greșeli din serviciile de informații, întârzieri în schimbul de informații între instituții, deficiențe ale sistemului de apărare aeriană și interogări legate de datele deținute de autorități înainte de atac.

Problema se manifestă atunci când faptele reale de eroare sunt convertite automat în dovadă a unei conspirații.

Originea teoriei „inside job”.

Una dintre cele mai radicale teorii afirmă că atacurile din 11 septembrie au fost planificate sau autorizate în mod deliberat de funcționari din interiorul guvernului american.

Există numeroase interpretări ale acestei teorii. Câteva susțin că guvernul lui George W. Bush a căutat un pretext pentru a ocupa Afganistanul și, mai târziu, Irakul. Alte variante subliniază interese geopolitice, dominarea resurselor energetice, creșterea influenței militare a Statelor Unite sau promulgarea unor legi care au facilitat extinderea supravegherii populației.

Teoria a fost numită 9/11 Truth Movement și s-a răspândit rapid pe platformele online, în special odată cu apariția unor site-uri și forumuri care analizau imaginile atacurilor cadru cu cadru.

Un studiu publicat în Frontiers in Psychology, care a analizat mii de comentarii online despre 9/11, arată că teoriile respective formează un sistem de explicații în care evenimentul este atribuit unor conspirații ascunse ale guvernului american, serviciilor de informații sau Israelului.

Investigațiile oficiale s-au îndreptat, însă, spre o concluzie diferită.

Comisia 9/11, oficial numită Comisia Națională dedicată atacurilor teroriste asupra Statelor Unite, a fost instituită de Congres pentru a reconstitui condițiile atacurilor și răspunsul autorităților americane. Raportul final a evidențiat numeroase deficiențe grave ale instituțiilor americane, însă a atribuit atacurile rețelei al-Qaida.

În acest context se evidențiază una dintre cele mai semnificative distincții între o întrebare legitimă și o teorie de conspirație: faptul că autoritățile au eșuat nu constituie, în sine, o dovadă că acestea au orchestrat atacul.

Teoria demolării controlate a Turnurile Gemene

Poate cea mai cunoscută teorie despre 9/11 susține că Turnurile Gemene nu s-au prăbușit din cauza impactului avioanelor și incendiilor, ci au fost distruse printr-o demolare controlată.

Fanii acestei teoria pun accent în special pe viteza prăbușirii, pe aspectul vertical aparent al clădirilor, pe norii de praf și pe anumite fotografii în care se observă ceea ce pare a fi explozii.

Un alt argument menționat în mod repetat pe parcursul anilor este că focurile generate de combustibilul avioanelor nu ar fi putut topi structura de oțel.

Această declarație pornește, totuși, dintr-o premisă greșită.

Investigația efectuată de National Institute of Standards and Technology (NIST) nu a confirmat că oțelul ar trebui să se topească pentru ca structura să cedeze. La temperaturi extrem de ridicate, oțelul își pierde o porțiune semnificativă din rezistență, iar combinarea acestei slăbiri cu deteriorarea structurală cauzată de impact a permis inițierea prăbușirii.

Raportul tehnic realizat de NIST despre Turnurile Gemene examinează în profunzime consecințele lovirii de aeronave, incendiilor și deteriorării structurale.

Un punct esențial este că colapsul nu a rezultat dintr-o simplă „topire” a oțelului. Coliziunea aeronavelor a deteriorat structurile, a eliminat protecția antiincendiu în anumite sectoare, iar temperaturile ridicate au scăzut rezistența componentelor structurale.

În consecință, argumentul

„avionul nu putea topi oțelul”

nu clarifică, în realitate, întrebarea tehnică esențială: ar fi putut structura să-și piardă suficientă rezistență pentru a

WTC 7, clădirea care a ajuns să reprezinte emblemă a teoriilor conspirației

Printre toate aspectele controversate ale zilei de 11 septembrie, World Trade Center 7 ocupă un loc aparte.

Clădirea, cu 47 de etaje, nu a fost lovită direct de un avion. În după-amiaza zilei de 11 septembrie, a căzut, după ce incendiile izbucnite în urma prăbușirii Turnului de Nord l-au afectat.

Fotografiile care ilustrează prăbușirea au evoluat într-una dintre cele mai semnificative „probe” citate de mișcarea 9/11 Truth.

Argumentul pare simplu: dacă o structură de oțel de dimensiuni masive cade aproape vertical și se mișcă cu o viteză foarte mare, se concluzionează că demolarea a fost intenționată.

Analiza efectuată de NIST a condus la o concluzie distinctă. Conform documentului, focurile necontrolate au cauzat expansiunea unor componente structurale, fapt care a dus la slăbirea unei coloane-cheie și la inițierea unei prăbușiri progresive.

Raportul final elaborat de NIST referitor la WTC 7 include investigația tehnică, disponibilă pentru consultare.

WTC 7 se dovedește a fi una dintre cele mai captivante părți ale fenomenului conspiraționist din perspectiva psihologică. O cercetare efectuată de Michael J. Wood și Karen M. Douglas, aparținând revistei Frontiers in Psychology, a exam

Clădirea reprezintă, într-un anumit mod, exemplul ideal al modului în care teoriile conspirației se dezvoltă: un incident dificil de înțeles și de explicat fără cunoștințe de inginerie transformă în „dovadă” o altă interpretare.

Pentagonul nu a suferit un impact de la un avion Boeing.

O altă ipoteză larg răspândită susține că American Airlines Flight 77 nu a impactat Pentagon.

Unele teorii afirmă că ar fi fost o rachetă, altele susțin că ar fi fost o aeronavă militară, iar alte variante menționează o dronă sau chiar o acțiune clandestină prin care avionul de pasageri ar fi dispărut.

Fotografiile realizate imediat după atac au alimentat teoria. În unele dintre ele, daunele vizibile par extrem de reduse în raport cu dimensiunile unui Boeing 757.

Totuși, imaginile captează exclusiv anumite instantanee și anumite secțiuni ale clădirii.

Examinarea a inclus date de zbor, informații radar

În cadrul investigației conduse de FBI, care a mobilizat mii de ofițeri și a colectat probe la nivel global, s-au identificat 19 de deturnatori în perioadele imediat următoare atacurilor. Programul FBI – 9/11 Investigation furnizează cronologia oficială a anchetei și detalii despre cei 19 membri ai grupului.

Armata americană a primit un ordin de a nu interveni?

O dintre cele mai răspândite ipoteze susține că zborurile de luptă ale Statelor Unite ar fi putut intercepteze aeronavele deturnate, însă au primit instrucțiuni de a nu interveni.

Există un element real care a alimentat această afirmație: sistemul american de apărare aeriană nu a reușit să oprească atacurile.

Totuși, expresiile „nu a reușit să intervină” și „a primit ordin să nu intervină” reprezintă două declarații distincte.

Comisiei 9/11 a emis un raport care a evidențiat haosul din acea dimineață și dificult

Rezultatul deliberărilor Comisiei a evidențiat o critică extremă: Statele Unite nu se pregăteau pentru natura atacului ce urma să se întâmple.

Investigațiile confirmă existența unui eșec instituțional major, însă nu au găsit dovezi credibile care să ateste un ordin deliberat de a permite avioanelor să ajungă la ținte.

Ce eveniment a avut loc cu Flight 93?

United Airlines Flight 93 se referă la o altă teorie care persistă, conform căreia aeronava a fost doborâtă de un avion de vânătoare american.

În Pennsylvania, un avion a căzut într-un câmp, iar resturile sale au fost găsite la o distanta considerabila față de orice clădire de importanță.

primele ore post-atac, circulau date contradictorii privind prezența unor aeronave militare în proximitate. În tumultul zilei, autoritățile au luat în considerare și posibilitatea de a doborî aeronave deturnate.

Aceste date au fost ulterior convertite într-o teză conform căreia Flight 93 a fost doborât.

Investigația oficială a reconstruit altă versiune. Pasagerii, informându‑se prin telefoane, au aflat despre atacurile din New York și au dedus că avionul lor ar putea face parte dintr-o operațiune teroristă. Mai mulți dintre ei au ales să încerce accesul în cockpit.

În reconstrucția ultimelor minute ale aeronavei, s-au folosit datele de zbor, înregistrările audio și mărturiile.

Raportul Comisiei 9/11 detaliază eforturile pasagerilor de a prelua controlul, în timp ce investigația federală nu a descoperit indicii că aeronava ar fi fost doborâtă.

Teoria care implică Israelul și Mossadul este fără dovezi.

Una dintre cele mai dispute ramificații ale teoriilor privind 9/11 se referă la Israelul și la Mossad.

Unele teorii susțin că serviciile de informații israeliene ar fi fost la curent cu atacurile înainte de a avea loc. Variantele extremiste merg și mai departe, susținând că Israelul ar fi avut un rol în planificarea acestor acte.

Nu există, totuși, dovezi credibile care să confirme această declarație.

Este necesar să se facă o distincție clară între faptul că există informații despre activitatea al-Qaida și ipoteza că un serviciu secret din străinătate ar fi orchestrat atacurile.

Agentele de spionaj din diverse state au monitorizat activitatea grupului condus de Osama bin Laden înainte de 11 septembrie. Prezența acestor date nu constituie, în esență, o dovadă că atacatorii erau sub controlul unui alt stat.

În ceea ce privește finanțarea, Arabia Saudită a fost menționată, iar zona în care întrebările au rămas complicate a fost subiect de analiză.

Arabia Saudită și legăturile sale cu organizațiile caritabile, precum și mediul financiar în care a evoluat al-Qaida, reprezintă un subiect care merită analizat în mod independent.

În această situație, realitatea se dovedește mai complexă decât cea prezentată în numeroase teorii conspiraționiste.

Raportul Comisiei 9/11 a examinat posibilitatea ca indivizi sau grupuri din Arabia Saudită să fi furnizat fonduri rețelei lui Osama bin Laden. În concluzie, nu s-au identificat probe că autoritățile saudită, fie ca instituție, fie prin oficiali de rang înalt, să fi susținut financiar atacurile.

Totodată, raportul a subliniat că fundațiile caritabile asociate cu Arabia Saudită ar putea constitui surse de finanțare pentru grupări extremiste și că există o problemă concretă legată de alocarea unor fonduri către Al-Qaida.

nuanță este esențială. Prezența rețelelor de finanțare și a legăturilor controversate nu dovedește că un guvern a comandat atacurile.

Ce factori au permis ca teoriile conspirației să reziste pe parcursul a 25 de ani?

Poate cea mai fascinantă întrebare este de ce teoriile privind 9/11 persistă încă după un sfert de secol, în ciuda volumului enorm de documente, investigații și cercetări.

Psihologii au făcut eforturi pentru a oferi un răspuns această întrebare.

Frontiers in Psychology a publicat un studiu care a investigat modul în care indivizii își formează narative referitoare la 9/11. Rezultatele au demonstrat că, la recepția unei combinații de date oficiale, declarații controversate și susțineri explicite ale conspirației, mulți participanți își construiesc o poveste internă coerentă a incidentului.

O cercetare suplimentară, axată pe conversațiile virtuale legate de 9/11, a examinat 2.174 de răspunsuri publicate pe portaluri de știri și a descoperit o corelație între credința în teoriile conspiraționiste privind atacurile, expunerea la astfel de idei, cinismul politic și lipsa de încredere în autorități. Cel mai influent factor identificat a fost, însă, credința în alte teorii ale conspirației.

2019 a marcat publicarea unei analize sistematice care a reunit 96 de studii despre credințele în conspirații. Rezultatele au arătat că acest fenomen este mult mai complex decât teoria simplistă conform căreia persoanele care susțin teorii conspiraționiste sunt doar iraționali. Cercetătorii au identificat factori psihologici și socio-politici distincti și au subliniat că concluziile pot fi uneori heterogene.

Internetul a revoluționat complet felul în care se răspândesc aceste teorii. O imagine, un fragment video de doar câteva secunde sau o declarație emise în tumultul zilei pot fi extrase din context și reconfigurate ca element al unei narațiuni mult mai vaste.

Lipsa succesului din partea autorităților nu implică automat existența unei conspirații.

Poate cea mai semnificativă concluzie a relatării 9/11 constată că există numeroase aspecte autentice ce pot fi criticate, fără a fi necesară elaborarea de dovezi fabricate.

Autoritățile de spionaj din Statele Unite erau conștiente de faptul că al-Qaida constituia o pericolă. Existau date privind unii dintre viitorii actori ai terorismului. Cu toate acestea, organismele americane nu reușiseră să conecteze aceste informații și să convertească semnalele disparate într-o imagine coerentă ce ar fi putut preveni atacurile.

Comisia 9/11 a înregistrat aceste defecțiuni și a propus recomandări pentru modernizarea sistemului de informații și securitate. Raportul oficial poate fi accesat integral în arhiva National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States.

Astfel, întrebarea „Cum a fost posibil ca atacurile să nu fie prevenite?” rămâne absolut justificată.

Această declarație constituie, totuși, un pas adițional, pentru care sunt necesare probe.

„deci guvernul american a organizat atacurile”

În plus, aceste dovezi nu s-au manifestat.

Ce informații avem după 25 de ani

În decursul a cinci ani de la incident, s-a acumulat un catalog impresionant de documente, declarații, investigații criminalistice, informații privind zborurile, analize tehnice și studii academice referitoare la 11 septembrie.

FBI a descoperit identitatea celor 19 teroriști și a trasat drumul lor spre Statele Unite. Conform investigației federale, acești 19 au fost instruiți de al-Qaida, iar toți au ajuns în SUA înainte ca atacurile să aibă loc. Acest raport face parte din cercetarea FBI privind evenimentele de la 11 septembrie.

Comisia 9/11 a reconstituit modul în care al-Qaida a planificat atacul și a evidențiat numeroase lacune ale infrastructurii de securitate americană.

Autoritatea NIST a realizat o analiză tehnică a colapsului World Trade Center și a WTC 7.

Cercetătorii din psihologie au investigat ulterior, printre altele, motivul pentru care teoriile conspirației continuă să atragă, precum și modul în care acestea se răspândesc pe internet.

Nici o dintre aceste investigații nu a furnizat dovezi confirmabile care să arate că guvernul Statelor Unite a orchestrat atacurile, că Turnurile Gemene au fost demolate sub control, că Pentagonul nu a fost lovit de Flight 77 sau că Flight 93 a fost doborât de armata americană.

9/11 nu indică faptul că toate întrebările legate de acest eveniment erau lipsite de sens. În schimb, unele dintre ele au condus la identificarea unor greșeli concrete, uneori de o gravitate extremă.

Distincția constă în ceea ce se întâmplă odată cu formularea întrebării.

Investigație își propune să identifice probe care pot susține sau respinge o ipoteză. Totuși, teorie conspiraționistă poate interpreta orice rezultat ca fiind confirmare: dacă există dovezi care contrazic teoria, se consideră că acestea au fost falsificate; dacă nu există astfel de dovezi, se deduce că au fost ascunse.

În ceea ce privește evenimentul 9/11, investigațiile existente duc la aceeași concluzie generală: atacurile au fost planificate și executate de al-Qaida, iar Statele Unite au suferit un eșec major în prevenirea și gestionarea amenințării.

Două aspecte nu se contrazic.

Statele Unite ar fi putut să se afle în stare de nepreparare și, simultan, să nu fi orchestrat atacurile.

Instituțiile americane ar fi putut să comită erori majore, fără ca acestea să fie considerate dovadă a unui complot.

9/11 rămâne, în probabilitate, unul dintre factorii care fac ca acest eveniment să fie un teren atât de fertil pentru teoriile conspirației: realitatea este deja extrem de dramatică, fără a necesita un scenariu secret.

În anumite situații, evoluția istoriei nu se dă printr-o conspirație impecabilă, ci printr-o combinație mult mai banală și mai greu de acceptat, alcătuită din organizație teroristă hotărâtă, semnale care nu au fost corect interpretate, instituții ce nu au comunicat eficient și o serie de erori umane, iar când acestea se aliniază, generează tragedie de proporții istorice.