14% tineri români neactivi: nu lucrează și nu studiază

În anul 2025, 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă și nu participau la nicio formă de educație sau pregătire profesională, potrivit raportului „Education at a Glance 2026”. Această cifră din România depășește cu nouă puncte procentuale media de 14% a statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

NEET reprezintă un grup de tineri care nu se află în activitate profesională și nu urmează nicio formă de studii sau instruire profesională. OCDE subliniază că perioadele lungi de inactivitate în faza inițială a carierei pot genera consecințe negative persistente asupra veniturilor și a parcursului socio-economic.

„Tinerii adulți care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice, întrucât perioadele prelungite de inactivitate la o vârstă fragedă pot avea efecte negative de durată asupra parcursului socio-economic ulterior. În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani făceau parte din categoria NEET în 2025. Prin comparație, ponderea medie a tinerilor NEET în țările OCDE a fost de 14%”, se arată în raportul publicat marți.

Citește șiChina cere Israelului să renunțe la coloniile din Cisiordania și avertizează asupra crizei din Gaza

Numărul de adulți români care dețin diplome universitare reprezintă 19% doar.

În cadrul statelor membre OCDE, nivelul educațional al populației a atins în 2025 un record istoric, datorită creșterii numărului de persoane care au obținut diplome superioare. În medie, 43% dintre adulții activi, adică cei în intervalul de vârstă 25–64 de ani, posedă o diplomă universitară, iar 39% au finalizat studiile liceale sau postliceale.

În țara noastră, doar 19% dintre adulții din aceeași clasă de vârstă dețin diplome universitare, sub jumătate din media OCDE. În contrast, 56% dintre aceștia au finalizat liceul sau programe postliceale, depășind media de 39% stabilită de Organizația.

Statisticile indică o diminuare a proporției de calificări profesionale de nivel liceal în rândul tinerilor. În anul 2025, 59% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani dețineau această calificare, în timp ce 45% dintre cei cu vârste între 25 și 34 de ani o posedau.

Șomajul printre tinerii cu studii superioare a scăzut.

În România, procentul tinerilor adulți cu studii superioare care se află în șomaj a scăzut de la 6% în anul 2015 la 3% în 2025. În ceea ce privește statele OCDE pentru care există date comparabile, media a scăzut în același interval de la 7% la 5%.

Impactul educației asupra pieței muncii se reflectă și prin diferențele salariale. Angajații români care lucrează pe perioadă integrală pe tot parcursul anului și au absolvit cel mult un liceu teoretic obțin salarii cu 11% sub media națională. Pentru absolvenții de liceu vocațional diferența scade la 8%, iar pentru cei care nu au finalizat liceul, scăderea ajunge la 18%.

Conform OCDE, diferențele de salariu față de media țării se ridică la 13% pentru cei care au terminat liceul teoretic, la 17% pentru cei cu studii vocaționale și la 31% pentru angajații cu educație sub nivelul liceului.

Raportul subliniază o particularitate specifică României: absolvenții de liceu vocațional au un decalaj salarial mai mic față de media națională comparativ cu cei care au urmat liceul teoretic, în timp ce la nivelul OCDE această relație se inversează.

În România, gradul de învățământ determină posibilitatea de a desfășura activitatea profesională din domiciliu. Conform datelor, 10% dintre lucrătorii cu studii superioare au opțiunea de a lucra de acasă, fie ocazional, fie în mod regulat, în timp ce doar 2% dintre cei cu studii liceale sau postliceale beneficiază de această posibilitate.

42% din personalul cu studii superioare, în cadrul Organizației, desfășoară, cel puțin din când în când, activitatea de la domiciliu, în timp ce 18% dintre cei cu studii liceale sau postliceale fac