2 miliarde lei pentru plata deținută devine operațională

Ministerul Finanţelor a ratificat şi a pus la dispoziţie regulile de implementare a mecanismului de compensare de 2 miliarde de lei pentru a acoperi plăţile restante ale administraţiilor publice locale, a declarat instituţia marţi, potrivit Agerpres.

„Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a semnat Ordinul pentru punerea în aplicare a prevederilor art.17 alin.(3)-(19) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.41/2026 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026. Ordinul aprobă normele metodologice şi formularele prin care devine operaţional mecanismul de compensare în valoare de 2 miliarde de lei, destinat stingerii plăţilor restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unităţile administrativ-teritoriale, de instituţiile publice finanţate din bugetele locale şi de spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale. Mecanismul funcţionează în circuit închis, prin Trezoreria Statului: datoriile administraţiilor locale către furnizori se sting concomitent cu datoriile fiscale ale aceloraşi furnizori către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale”, se arată înr-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Conform datelor lunare furnizate de Ministerul Finanţelor, majoritatea plăţilor restante cu vechime de peste 90 de zile provin în esenţă din bugetele locale. La data de 31 august 2026, suma datorată de aceste bugete a ajuns la 612,9 milioane lei, crescând cu 3,7% faţă de luna precedentă, și constituia mai mult de 97% din totalul arieratelor bugetului general consolidat, care era de 630,6 milioane lei. În plus, aproape 166 milioane lei din această sumă au vechime de peste un an.

Citește șiScandalul de la Teatrul Național București. Repetițiile spectacolului regizat de Felix Alexa, suspendate după intervenția Ministerului Culturii

Ministerul Finanţelor susţine, în acest context, că evoluţia din anul precedent confirmă natura recurentă a fenomenului. După ce s-a redus la finalul anului 2025 — de la 798,8 milioane lei în noiembrie la 573,6 milioane lei în decembrie — datorii locale au crescut din nou la 644,3 milioane lei în ianuarie și la 672,9 milioane lei în februarie 2026, menținându‑se pe tot parcursul anului la un nivel peste 600 de milioane lei. Aceste valori se completează cu plăți restante cu vechime sub 90 de zile, precum și cu sume certe și exigibile datorate furnizorilor de energie termică și operatorilor de transport public local, pe baza deconturilor justificative.

„Efectele acestor reglementări se propagă în economie, companiile care au executat lucrări sau au prestat servicii pentru comunităţile locale şi nu au fost plătite ajung, la rândul lor, să acumuleze datorii la bugetul de stat. Mecanismul de compensare rupe acest lanţ, stingând simultan datoria autorităţii locale către furnizor şi datoria fiscală a furnizorului către stat”, explică MF.

Pot fi stinse plăţile restante către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, înregistrate în contabilitate la 30 septembrie 2026 şi raportate potrivit legii; sumele certe şi exigibile datorate furnizorilor de energie termică în sistem centralizat, pentru diferenţa dintre preţul reglementat şi preţul de facturare al energiei termice livrate populaţiei; sumele certe şi exigibile datorate operatorilor serviciului public de transport de călători, cu titlu de compensaţie de serviciu public; plăţile restante şi obligaţiile fiscale ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale instituţiilor şi ale spitalelor din subordine către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, inclusiv cele care condiţionează menţinerea eşalonărilor la plată.

Conform acestui mecanism, unitatea administrativ-teritorială încheie, cu fiecare furnizor, un acord de eliberare a obligațiilor, în cadrul căruia suma datorată este legată de obligațiile fiscale ale furnizorului, confirmate prin certificatul de atestare fiscală emis de autoritatea fiscală centrală. În termen de până la 25 noiembrie 2026, unitatea administrativ-teritorială depune la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice/Administrația Județeană a Finanțelor Publice cererea, însoțită de situația obligațiilor de plată, de certificatele de atestare fiscală și de acordurile încheiate.

În termen de maximum două zile lucrătoare, structurile teritoriale ale Ministerului Finanţelor examinează cererile și le transmit zilnic către instituție pentru repartizare. În intervalul de până la trei zile lucrătoare, Ministerul Finanţelor distribuie fondurile către judeţe și Municipiul Bucureşti, respectând ordinea de primire a cererilor și plafonul de 2 miliarde de lei.

În decurs de o zi lucrătoare de la notificarea din partea Ministerului Finanţelor, sumele sunt alocate unităților administrativ-teritoriale, iar acestea transmit ordinele de plată către Trezoreria Statului în termen de cel mult trei zile lucrătoare.

Trezoreria Statului analizează ordinele de plată, iar autoritățile fiscale verifică în aceeași zi dacă obligațiile fiscale sunt respectate. Plata este transferată imedi

Ministerul Finanţelor arată că astfel vor câştiga atât administraţiile locale (comunele, oraşele, municipiile, judeţele şi sectoarele Municipiului Bucureşti), instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale şi spitalele publice din reţeaua autorităţilor locale care îşi sting plăţile restante fără presiune suplimentară asupra bugetelor proprii, cât şi mediul de afaceri, pentru că acele companii care au lucrat pentru administraţiile locale şi nu au fost plătite îşi recuperează creanţele prin stingerea propriilor datorii fiscale, inclusiv a accesoriilor şi a sumelor care condiţionează eşalonările la plată. „Obţin astfel o situaţie fiscală curată, evită executarea silită şi îşi păstrează accesul la finanţare şi la achiziţii publice”, susţine MF.

Pe lista câştigătorilor nominalizaţi de Finanţe se află şi furnizorii de energie termică, care încasează sumele certe datorate pe baza deconturilor justificative, înaintea sezonului rece, dar şi statul statul, care colectează creanţe fiscale greu recuperabile, reduce arieratele din sectorul public şi din economie şi deblochează lanţurile de plăţi, fără ieşiri efective de numerar din Trezorerie. Sumele se regăsesc integral în veniturile bugetului general consolidat.

„Peste 97% din arieratele statului sunt la primării, consilii judeţene şi spitale gestionate la nivel local, iar în spatele lor sunt firme care au lucrat pentru comunităţi şi au ajuns, neplătite, cu datorii la ANAF. La rectificare am pus 2 miliarde pe masă şi stingem simultan datoria primăriei către firmă şi datoria firmei către stat. Nu dăm bani, stingem datorii – iar banii se întorc la buget sub formă de taxe colectate. Am construit acest mecanism pentru a rupe un cerc vicios: primării care nu îşi pot plăti furnizorii, companii care, neplătite, nu îşi pot plăti taxele, şi arierate care se refac de la un an la altul. Cele 2 miliarde de lei sprijină atât mediul de afaceri, cât şi autorităţile publice locale, prin Trezorerie: sting datoriile administraţiilor locale, curăţă situaţia fiscală a companiilor care au lucrat pentru comunităţi şi se întorc, în aceeaşi zi, la bugetul de stat sub formă de taxe colectate. Este o măsură care sprijină colectarea, mediul de afaceri şi statul deopotrivă. Îi încurajez pe primari şi pe preşedinţii consiliilor judeţene să depună cererile cât mai repede, termenul fiind 25 noiembrie”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în comunicat.

© G4Media.ro.