36 de țări cer un tribunal special pentru Vladimir Putin

Un număr de treizeci și șase de state, în marea lor majoritate aparținând Europei, au devenit, în cursul zilei de vineri, parte semnatară a unei inițiative menite să conducă la crearea unui tribunal cu caracter special. Acest tribunal ad hoc va avea drept scop judecarea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, în legătură cu actul de agresiune îndreptat împotriva Ucrainei.

Nu există încă un plan definitiv stabilit

în ceea ce privește funcționarea acestui tribunal, însă este preconizată funcționarea sa în orașul Haga, sub egida Consiliului Europei.

Citește șiExpulzarea a doi delegați iranieni la ONU din Statele Unite

Întrunirea anuală a miniștrilor de Externe ai Consiliului Europei a reprezentat ocazia la care s-a materializat angajamentul comun în legătură cu un anumit demers, potrivit unei relatări difuzate de Euronews.
Consiliul Europei, organizație dedicată protecției drepturilor omului, a preluat inițiativa de a soluționa golul jurisdicțional rezultat în urma acțiunii Curții Penale Internaționale (CPI), după cum relatează sursa citată, vineri, în cadrul reuniunii anuale menționate.

Decizia crucială privind înființarea unui tribunal special a fost susținută de reprezentanții a 36 de țări, care au aprobat o rezoluție ce definește cadrul de funcționare și responsabilitățile organului de conducere însărcinat cu supravegherea acestui tribunal. Acest organism va avea mai multe atribuții cheie, printre care aprobat bugetul anual, stabilit regulile interne de funcționare și selectat judecătorii și procurorii care vor face parte din tribunal. Toate statele care participă la acest efort s-au angajat solemn să păstreze independența deplină a proceselor judiciare desfășurate în cadrul acestui tribunal special.

nu este cazul aici dar daca as avea un citat as fi :

citesc

Ceremonia a reprezentat un moment crucial pentru Andrii Sibiga, ministrul ucrainean de Externe, care a vorbit despre un „punct fără întoarcere” în eforturile de a stabili răspunderea juridică.

„Tribunalul Special devine o realitate juridică. Foarte puțini credeau că această zi va veni. Dar a venit”

, a afirmat Sibiga pe platformele de socializare online.
El a făcut trimitere la procesul istoric de la Nürnberg, care a dus liderii Germaniei naziste supraviețuitori în fața instanțelor de judecată.

Istoricul consemnează că Vladimir Putin a căutat dintotdeauna să se înscrie în analele istoriei. Acest tribunal special îi va îndeplini dorința, permițându-i să devină celebru, însă nu ca un om de stat, ci ca un infractor.

„Putin a vrut întotdeauna să intre în istorie. Iar acest tribunal îl va ajuta să realizeze asta. Va intra în istorie. Ca infractor”

36 de țări au acordat sprijin unei rezoluții, în urma căreia se solicită înființarea unui tribunal specializat, vineri, prin semnătură.
Lista semnatarilor cuprinde: Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit.
Statele situate în afara continentului european care au semnat documentul sunt doar două: Australia și Costa Rica.

Uniunea Europeană a dat, de asemenea, sprijin acestei propuneri, însă patru dintre statele sale membre, și anume Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia, nu au inclus numele în rezoluția prezentată vineri. Lista țărilor care susțin inițiativa rămâne deschisă pentru noi adeziuni, atât din partea țărilor europene, cât și a celor din afara continentului.

Alain Berset, în calitatea sa de secretar general al Consiliului Europei, a făcut un apel către cei prezenți să accelereze procesul legislativ și să aloce resursele financiare necesare pentru a permite tribunalului să devină operațional într-un interval de timp cât mai scurt. Deja, Uniunea Europeană a alocat o sumă de 10 milioane de euro în acest scop.

Preocupări legate de potențiale dificultăți financiare au apărut anterior din cauza lipsei de participare a Statelor Unite în timpul administrației președintelui Donald Trump.
De asemenea, inițiativele lui Trump de a facilita un acord de pace între Ucraina și Rusia au generat scepticism cu privire la obiectivul fundamental al tribunalului, un plan discutabil din anul trecut care prevedea, printre altele, o amnistie generală pentru infracțiunile de război comise.

Justiția este pe punctul de a prevala, a afirmat Berset, Berset, în legătură cu Rusia, care va fi curând obligată să răspundă pentru actele sale agresive.

„Momentul în care Rusia va fi trasă la răspundere pentru agresiunea sa se apropie rapid. Drumul din fața noastră este cel al justiției, iar justiția trebuie să prevaleze”

Un registru specializat în evaluarea prejudiciilor, destinat să primească solicitările de despăgubire înaintate de persoanele afectate de agresiunea rusă, va fi înființat alături de tribunal, fiind completat de o Comisie Internațională pentru Cereri de Despăgubire. Această comisie va fi responsabilă cu examinarea cererilor și va stabili sumele corespunzătoare de despăgubire.
Cererea de despăgubire înaintate de victimele agresiunii va fi analizată de comisie care va decide plățile corespunzătoare.

În fața justiției, Vladimir Putin ar trebui să fie tras la răspundere.

De când Ucraina și partenerii săi au primit ordin de la Kremlin de a face obiectul unei invazii la scară largă, începând cu februarie 2022, crearea unei instanțe judecătorești speciale a devenit o chestiune de maximă importanță.
Această problemă a luat o turnură deosebit de serioasă odată cu decizia Kremlinului de a iniția o invazie la scară largă împotriva Ucrainei.

Deoarece Curtea Penală Internațională are posibilitatea de a judeca acte de agresiune numai în cazul în care acestea sunt comise de către un stat care a ratificat tratatul, 36 de țări au considerat necesară crearea unui tribunal special pentru a-l judeca pe Vladimir Putin. Rusia, care nu a semnat Statutul de la Roma, se poate prevala de dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru a împiedica orice încercare de modificare a acestui statut, blocând astfel orice posibilă acțiune.

În timp ce crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul se concentrează asupra persoanelor care comit atrocități, agresiunea este văzută ca o infracțiune a liderilor, fiind îndreptată împotriva celor care dețin puterea în statul agresor. În acest context, persoanele aflate la conducerea statului sunt considerate responsabile pentru astfel de acte.

În realitate, această situație implică președintele, prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, împreună cu înalți comandanți militari care au orchestrat ofensiva împotriva independenței și unității teritoriale a Ucrainei.

El este considerat principalul responsabil pentru invadarea și totodată promotorul unei interpretări istorice revizioniste, Putin fiind în centrul atenției. Însă, nu este foarte probabil ca el să fie supus unui proces într-un viitor apropiat în curând.

Continuarea activității celor care fac parte din „troică” va fi marcată de un anumit privilegiu, și anume imunitatea la judecarea în contumacie, care presupune absența fizică a persoanei acuzate, acest avantaj fiind condiționat de menținerea lor în pozițiile actuale. În ciuda acestui fapt, procurorul are posibilitatea de a înainta acuzatorii oficiale împotriva lui Vladimir Putin și a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, însă

procedurile judiciare vor fi sistate

până în momentul în care cei doi își vor încheia mandatele.

În cadrul procesului, alte persoane din afara grupului inițial de trei pot fi judecate in absentia, printre care Valeri Gherasimov, cel care conduce Statul Major al armatei ruse; Serghei Kobîlaș, liderul forțelor aeriene ruse; și Serghei Șoigu, care are rolul de secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Cei găsiți vinovați în urma acestui tip de proces vor putea beneficia de o reexaminare a cazului lor

, în cazul în care aceștia se vor prezenta ulterior în fața instanței.

În plus față de Vladimir Putin, oficiali de rang înalt din armatele Belarusului și Coreei de Nord, state care au acordat sprijin direct conflictului purtat de Rusia, s-ar putea confrunta și ei cu acuzații penale.

Se preconizează că acest tribunal va avea competența de a emite sentințe drastice pentru cei considerați responsabili, închisoare pe viață, conștientizarea gravității faptelor fiind scopul urmărit, confiscarea averilor și impunerea unor sancțiuni pecuniare fiind de asemenea prevăzute, bani care vor fi ulterior alocați pentru finanțarea despăgubirii destinate victimelor.

Ucraina nu va cunoaște o pace stabilă și echitabilă atâta timp cât Rusia și cei responsabili de ororile comise împotriva populației ucrainene nu vor fi trași la răspundere, a afirmat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE.

„Rusia a ales să atace și să invadeze o țară suverană, să-i ucidă oamenii, să deporteze copii ucraineni și să fure teritoriu ucrainean. Rusia trebuie să răspundă pentru ceea ce a făcut.”