În ultimele cinci ani, 48 de angajați ai Serviciului de Protecție și Pază (SPP), sub conducerea lui Lucian Pahonțu, au fost detașați la Ministerul Afacerilor Externe. Conform declarațiilor din Libertatea, apropiați de instituție, acești membri au, în general, responsabilitatea de a conduce vehiculele corpului diplomatic român.
Libertatea a încercat să afle cât de extinsă este relația SPP cu celelalte instituții civile ale statului român, având în vedere că strategia Comisiei de Apărare din Parlament este una în favoarea opacității totale și blochează accesul la informații de interes public. „Întreaga activitate a SPP este clasificată, iar asta deschide o largă poartă pentru abuzuri”, atrage atenția Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
Libertatea a adresat Curții Constituționale a României o cerere de a preciza numărul de judecători CCR care, în prezent, beneficiază de servicii de pază și protecție puse la dispoziție de SPP și de a descrie conținutul acestor servicii. Curtea Constituțională a României a respins să furnizeze aceste date de interes public.
Citește șiUE alocă 500 mln euro în cercetare și inovare: unde ajung fondurile
„În conformitate cu prevederile Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, pentru informații privind desfășurarea atribuțiilor specifice SPP, vă puteți adresa Serviciului de Protecție și Pază”, a fost răspunsul CCR transmis Libertatea.
SPP nu oferă niciun tip de detaliu privind activitatea sa, alegând să se bazeze pe secretul de stat, la fel ca și Comisia de Apărare a Parlamentului.
Libertatea a cerut Ministerului Afacerilor Externe să indice numărul de funcționari SPP transferați în misiunile diplomatice ale României în ultimii cinci ani. MAE a demonstrat un nivel mai ridicat de deschidere comparativ cu CCR.
În ultimele cinci ani, în intervale variate de timp, au fost detașați în total 48 de angajați SPP. Aceștia și-au desfășurat activitatea la misiunile diplomatice ale României, ocupând funcții de execuție specifice, conform prevederilor din Legea 153/2017, Anexa IV – diplomație.
Ministerul Afacerilor Externe nu are evidența foștilor angajați SPP care au promovat concursurile de admitere în minister
Aceasta a constituit răspunsul MAE adresat publicației Libertatea.
În luna iulie, Libertatea a publicat un articol în care a arătat eșecul de control civil democratic din partea Comisiei de Apărare din Parlament în privința activității SPP. Rapoartele de activitate ale SPP se află în regim clasificat, iar Parlamentul nu publică separat rapoarte de control asupra acestei instituții, astfel încât contribuabilii români să fie asigurați că banii publici, alocați acestei instituții, sunt cheltuiți în mod eficient.
În principiu, într-o democrație, atribuția unei comisii parlamentare de control constă în verificarea faptului că normele unui serviciu secret sunt suficient de clare și previzibile, pentru a delimita cât mai precis domeniul de responsabilitate și limitele competenței acestui serviciu. În esență,
În scopul de a clarifica, din perspectiva cerințelor democratice, ce tipuri de date ar trebui să rămână clasificate și ce ar trebui să fie accesibile publicului în legătură cu activitatea SPP, Libertatea a realizat un scurt interviu cu Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică. El subliniază că obiectivul principal al hiper-secreței în activitatea SPP nu constă în protejarea resurselor financiare, ci în controlul informațiilor.
„Legea permite SPP să desfășoare activități de culegere de informații, similar cu celelalte servicii secrete, doar în scopul asigurării protecției celor vizați. Ori cu cât lista este mai lungă, cu atât mai largă este cuprinderea informațională a SPP”, accentuează el.
-Libertatea: În ce măsură legea SPP stabilește atribuțiile și frontierile acestui serviciu? În ce măsură relația instituțională a SPP cu celelalte instituții civile ale statului român este clar definită din punct de vedere legal?
Ovidiu Voicu: Legea oferă CSAT un interval larg de decizie pentru a determina cine beneficiază de protecția SPP. Modificările ulterioare aduse legii de organizare a SPP au permis, începând cu anul 2015, ca CSAT să includă în lista de beneficiari SPP pe oricine („demnitari, foști demnitari, …alte persoane”). De la aceeași perioadă, instituțiile nu mai trebuie să suporte costurile, ceea ce face procesul de decizie mai simplu. Începând cu 2016, și liderii partidelor parlamentare pot solicita și primi pază SPP.
Se pare că obiectivul principal nu este de natură financiară, ci de obținere a datelor. Legea conferă SPP dreptul de a desfășura activități de colectare de informații, în mod similar cu alte servicii secrete, însă exclusiv pentru a asigura protecția persoanelor vizate. Cu cât lista de subiecte crește, cu atât extinde și domeniul de informații al SPP. Serviciul poate solicita chiar mandate de urmărire pentru a atinge scopuri particulare. Având în vedere că întreaga activitate a SPP
Este o decizie democratică a Comisiei de Apărare din Parlament de a nu publica niciun raport despre supravegherea activității SPP?
Lipsa controlului civil asupra serviciilor de informații reprezintă un eșec structural al democrației românești. La fel ca în cazul SRI sau SIE, Parlamentul eșuează lamentabil în îndeplinirea datoriei de a supune la control zona militarizată a societății. De fapt, se poate afirma că este invers: securitatea este sub controlul politic.
Este legitim ca CSAT să ascundă funcțiile preluate de diferiți funcționari ai statului român, care ar putea beneficia de servicii de protecție și pază oferite de SPP?
-Pe pagina Administrației Prezidențiale, la secțiunea dedicată CSAT, găsim exact patru hotărâri, din perioada 2012-2013. Una din ele, din septembrie 2012, are numărul 73. În baza de date cu legislație a Ministerului Justiției, mai găsim patru, din 2001, pentru că au fost publicate în Monitorul Oficial. Cea mai recentă, din aprilie 2001, are numărul 43. Putem extrapola să înțelegem că CSAT adoptă zeci de hotărâri anual. Acestea sunt complet secretizate, inclusiv titlul lor, deci însăși faptul că există.
Ultimul raport anual emis de CSAT datează din 2020. Conform acestuia, se poate concluziona că cel puțin 30 decizii din acel an au vizat promovarea unor ofițeri de rang înalt, probabil din serviciile de informații. Este ridicol ca astfel de hotărâri să rămână secrete, având în vedere că majoritatea oamenilor cunosc cine este șeful local în fiecare localitate.
CSAT este complet
-Are dreptul SPP să ofere protecție judecătorilor Curții Constituționale? Are dreptul SPP să ofere protecție corpului diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe?
Da, conform punctului 1, SPP poate oferi protecție oricărei persoane dacă se solicită și CSAT aprobă. Legea nu restrânge dreptul la cetățeni români; în teorie, orice individ poate fi protejat. Legea stabilește două tipuri de persoane. Entitățile care au dreptul la protecție sunt stabilite direct de CSAT. Ceilalți pot beneficia de protecție la cer
Ce ar trebui să fie considerat secret de stat și ce ar trebui să fie public în ceea ce privește activitatea SPP?
Doar informațiile operaționale ale activității SPP ar trebui să rămână în strânsă confidențialitate. Listele cu beneficiarii protecției și costurile aferente nu trebuie să fie ascunse. Această poziție se bazează pe necesitatea de a asigura transparența cheltuirii banilor publici și de a preveni posibile abuzuri în colectarea de date de către SPP.
COMENTARII / 0