Este preferabil să te informezi despre epoci captivante decât să le experimentezi. Ceea ce observăm în prezent este probabil să devină fascinant pentru cititorii din viitor, în zeci de ani. Bună, eu sunt Daniel Coman, reprezentant al Euronews, iar în acest moment urmărești cinci știri economice realizate în colaborare cu Libertatea.
Încep cu ceea ce ne afectează pe toți: motorina a ajuns la 10 lei și 73 de bani pe litru în anumite stații, iar benzina circule în jurul pragului de 10 lei. Practic, privim benzinăriile ca pe un magazin de lux. Prețurile s-au aproape dublat în ultimii 5 ani. Nu ne-am fi putut imagina acum jumătate de an că am ajuns aici. Nu credeți că suntem singurii în suferință. În Uniunea Europeană, prețurile medii ale carburanților au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii 20 de ani. De ce? Motivele sunt deja cunoscute: petrol mai scump, război în Orientul Mijlociu și, foarte important, costuri mai mari de transport și rafinare. Problema și mai gravă este că toate informațiile indică că nu am atins încă vârful. Există încă spațiu pentru creșteri și scumpiri. Și luna octombrie va fi și mai dificilă.
În timp ce discutăm scumpirile, consumul de energie a scăzut cu 12% față de anul trecut. Populația nu ia în calcul companiile. Întrebarea rămâne dacă am devenit brusc mai economi sau dacă factura ne-a speriat. O posibilă explicație este simplă: odată ce plafonarea a fost înlăturată, prețul curentului a crescut pentru numeroase gospodării, iar la creșterea facturii, reacția primară este reducerea consumului. Mai există și efectul prosumatorilor: un număr tot mai mare de români generează parțial propria energie și reduc dependența de rețea. Prin urmare, poate că nu toți am început să stingem becurile mai des. Uniul dintre noi doar a început să producă curentul în mod independent. În orice situație, privim contorul și factura cu o perspectivă diferită.
Citește șiHotel suedez în natură: podgorie, Michelin și saună subac
Ca să le cuprindem pe toate, și gazul natural s-a scumpit enorm. Pe piața din România, gazele costă acum de peste două ori mai mult decât acum un an. Iar electricitatea s-a scumpit și ea cu peste 50% pe piața spot. Pentru noi, populația, există încă mecanisme de protecție. Pentru fabrici, povestea e diferită: ele cumpără energia la prețurile pieței. Și aici gazul intră direct în coșul tău de cumpărături. Brutăriile folosesc energie. Industria alimentară folosește energie. Îngrășămintele folosesc masiv gaz natural, iar costul lor ajunge apoi în agricultură. Metalurgia și materialele de construcții sunt și ele mari consumatoare. Iar o companie are, în principiu, trei variante: taie din profit, produce mai puțin sau mărește prețul. Practic, gazul mai scump Intră în fabrică și, câteva luni mai târziu, îl găsești pe bonul de la supermarket.
În condițiile astea, hai să vorbim despre ce ne mai permitem. Salariul tău arată cel mai probabil la fel ca anul trecut. Pentru unii, poate, mai norocoși, e puțin mai mare. Problema e că nu mai cumpără aceleași lucruri. în termeni reali, puterea de cumpărare a salariilor a scăzut cu 6,3% față de acum un an. De ce? Pentru că prețurile au crescut mult mai repede decât veniturile salariale, în medie. Luăm ca exemplu concret chiar salariul mediu net pe economie, 5.734 de lei. o scădere de 6,3% a puterii de cumpărare înseamnă echivalentul a aproximativ 360 de lei pe lună. Adică peste 4.300 de lei într-un an. Adică aproape un salariu. Nu dispar efectiv din cont. Dispare ce puteai cumpăra cu ei. Iar inflația nu mănâncă doar salariul. Mănâncă și banii pe care i-ai pus deoparte, dacă mai ai de unde. Dacă stau într-un cont fără dobândă, în fiecare an cumperi mai puțin cu ei. Inflația nu îți ia efectiv banii. Îți ia ce poți cumpăra cu ei.
Bun, acum că ne-am binedispus, să vorbim despre o altă frică generată de Inteligența artificială, pe lângă aia că ne ia tuturor joburile: ar putea fi următoarea mare revoluție tehnologică și, în același timp, generatorul unei mari crize. Nu e nicio contradicție Aici, și îți explic imediat. În 2026, marile companii din AI ar putea investi între 500 și aproape 700 de miliarde de dolari în cipuri, centre de date și energie. Problema este că aceste investiții presupun profituri uriașe în viitor. Profituri care, deocamdată, nu există. Nu se văd, oricât am da noi pe abonamente la chatgpt. Și începe să apară un circuit interesant: producătorii de cipuri investesc în companii AI, iar companiile AI folosesc banii ca să cumpere… cipurile lor. Între timp, boomul AI susține bursele, construcțiile, exporturile și chiar comerțul mondial. Dar experții de la Fitch au calculat ce s-ar întâmpla dacă petrecerea asta se termină, ca să nu-I spunem bulă: o scădere de 35% a bursei americane, combinată cu reducerea investițiilor AI, ar putea împinge SUA în recesiune și pe noi toți la pachet. Pare un joc de scaunele muzicale pe mulți bani, și nu vrem să fim ăia care rămân în picioare.
Economia nu se restrânge doar la Ministerul Finanțelor; ea se reflectă și în buzunarul tău. Până la săptămâna viitoare, ne întâlnim din nou pe euronews.ro și libertatea.ro!
COMENTARII / 0