50 de milioane de cetățeni europeni nu pot încălzi corespunzător locuințele, iar ascensiunea costurilor gazelor și scăderea rezervelor adaugă presiune suplimentară gospodăriilor în preajma iernii. Miniștrii energiei din UE s-au adunat în Luxemburg pentru a analiza modalități de a reduce facturile și de a proteja consumatorii, dar nu au reușit să ajungă la un consens. Discrepanțele includ taxarea gazelor, ajutorul financiar acordat populației și viteza tranziției spre energie curată, conform Euronews.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că aproximativ 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi locuințele în condiții adecvate. Deși UE nu anticipează penurii de petrol sau gaze naturale, principala amenințare este un posibil șoc economic, care ar putea face ca utilitățile de bază să devină inaccesibile pentru o parte a populației.
Confruntările din Orientul Mijlociu și conflictul rus împotriva Ucrainei au alimentat fluctuațiile pieței energetice. Prețurile angro ale gazelor naturale au escaladat semnificativ, depășind recent pragul de 97 euro pe megawatt-oră, cea mai înaltă valoare observată din 2022.
Citește șiRusia susține că e pregătită pentru un război dacă Europa decide să-l inițieze. Ce afirmă Lavrov despre cooperarea cu Occidentul
În același interval, stocurile de gaz ale Uniunii Europene au atins în jurul valorii de 75% din capacitatea totală, comparativ cu 83% în aceeași fază a anului precedent. În perioada 2021‑2023, 62% dintre firme au raportat întreruperi operaționale provocate de fluctuațiile prețurilor energiei, iar 80% dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu dificultăți în lanțurile de aprovizionare sau au trebuit să își restructureze activitatea.
În cadrul întâlnirii din Luxembourg, miniștrii au exprimat puncte de vedere diferite privind inițiativa Comisiei Europene de a ridica taxele pe gaz, menită să stimuleze trecerea la surse de energie verde. 13 națiuni, printre ele Germania și Italia, au solicitat anularea propunerii, susținând că aceasta ar putea afecta persoanele cu venituri reduse.
Interdicția privind importurile de GNL rusesc rămâne programată să intre în vigoare în ianuarie 2027, în timp ce unele state, precum Italia, susțin introducerea unor plafoane de preț la nivel național. Pe fondul divergențelor, Consiliul a amânat adoptarea unor măsuri suplimentare, urmărind să ajungă la un compromis în decembrie 2026.
Barierile care împiedică accesul la energie accesibilă: Rusia și Orientul Mijlociu.
Consecințele tensiunilor geopolitice afectează piața energetică europeană, iar costurile gazelor naturale au depășit 97 de euro pe megawatt-oră, atingând cea mai mare valoare în 2022.
Înainte de invazia Ucrainei, Rusia asigura aproximativ 45% din importurile de gaze naturale ale Uniunii Europene. Până în 2025, ponderea a scăzut la aproximativ 12%, iar statele europene au fost nevoite să își diversifice sursele de aprovizionare, apelând la furnizori precum Norvegia, Statele Unite și Algeria.
La 31 decembrie 2024, expirarea acordului de tranzit al gazelor prin Ucraina a întrerupt ruta care, în 2024, a transportat aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaz rusesc.
Uniunea Europeană a înlocuit o porțiune semnificativă a gazului rusesc transportat prin conducte cu GNL, de obicei la un preț mai ridicat. Această transformare a lăsat piața europeană mai expusă concurenței internaționale și tensiunilor geopolitice. În plus, Europa se află în competiție cu marii importatori asiatici pentru aprovizionare, astfel încât creșterea cererii sau perturbările pe piața globală pot provoca rapid majorarea prețurilor.
Conflictul din Orientul Mijlociu agravează condițiile. Strâmtoarea Ormuz reprezintă o arteră vitală pentru distribuția energetică la nivel mondial, prin care trec 20% din livrările globale de GNL. În urma izbucnirii războiului, perturbările în transportul maritim au afectat exporturile unor producători importanți, inclusiv Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Conform Agenției Internaționale pentru Energie, cantitatea de GNL livrată din aceste state a diminuat cu aproximativ 35 de miliarde de metri cubi în intervalul martie–iunie 2026, în raport cu aceeași perioadă a anului precedent.
Datele Gas Infrastructure Europe arată că, la 26 octombrie 2026, depozitele de gaze din UE erau umplute în proporție de aproximativ 75%, însă diferențele dintre state erau semnificative. În Germania, nivelul de umplere era de aproximativ 62%, iar în Țările de Jos, de circa 65%. În Italia, rezervele depășeau 90%.
Țările cu rezerve limitate ar putea fi forțate să achiziționeze gaze suplimentare în sezonul rece, când cererea pentru încălzire și costurile ating de obicei nivelurile cele mai înalte.
Ce planuri de acțiune are UE în vedere?
În cadrul întâlnirii din 29 octombrie, miniștrii energiei au abordat două axe esențiale: diminuarea costurilor la electricitate prin ajustarea tarifelor de rețea și planificarea pentru posibile întreruperi ale furnizării de gaze naturale.
Comisia Europeană afirmă că rețeaua de gaze din UE este pregătită pentru sezonul rece, în ciuda nivelului scăzut al stocurilor. Totuși, o perioadă îndelungată de temperaturi scăzute ar putea exercează presiune asupra aprovizionării.
17 iulie 2026 a marcat prezentarea de către Comisie a unei propuneri ce vizează diminuarea costurilor pentru electricitate prin schimbarea modalității de plată a consumatorilor pentru utilizarea rețelelor. Tarifele în cauză acoperă cheltuielile de construire, exploatare și întreținere a liniilor electrice și a altor structuri de infrastructură, constituind aproximativ un sfert din factura medie a unei gospodării din UE.
Propunerea vizează creșterea clarității și optimizarea cheltuielilor asociate rețelei. În același timp, aceasta ar stimula operatorii să exploateze mai eficient infrastructura existentă prin contoare inteligente, sisteme digitale și o gestionare îmbunătățită, evitând dependența exclusivă de construirea unor noi instalații costisitoare.
Aceste măsuri ar putea stimula, de asemenea, gospodăriile și întreprinderile să utilizeze electricitate în perioadele non‑vârf. În practică, alimentarea unui vehicul electric în timpul noapte, în loc să se facă în seară, când consumul crește, ar putea diminua tarifele de rețea și să ușureze încărcarea infrastructurii.
Propunerea stabilește că acciza pentru electricitate nu trebuie să depășească cea impusă gazului natural, pentru a stimula consumatorii să opteze pentru încălzirea electrică și alte soluții tehnologice bazate pe electricitate.
Ministerii au semnalat, totuși, că noile reglementări ar putea conferi Uniunii Europene un control excesiv asupra deciziilor care, în prezent, aparțin autorităților naționale. În consecință, mai multe state au solicitat o flexibilitate sporită, pentru ca normele să reflecte specificitățile individuale ale fiecărei țări.
În contextul posibilelor întreruperi ale furnizării de gaze în sezonul de iarnă 2026–2027, un alt subiect de interes a fost pregătirea pentru aceste situații. Miniștrii au accentuat importanța <
În plus, au accentuat necesitatea unei colaborări mai strânse între statele membre, a schimbului de informații și a sprijinului energetic, în mod deosebit în legătură cu Ucraina și Republica Moldova.
Stocarea gazelor naturale continuă să fie un element crucial în pregătirea pentru sezonul rece. În mod obișnuit, fiecare stat membru trebuie să atingă un grad de umplere a rezervorilor de 90% între 1 octombrie și 1 decembrie, deși reglementările oferă posibilitatea unor excepții în situații de piață dificile.
Consiliul a subliniat importanța întăririi rezilienței pe termen lung a infrastructurii energetice, inclusiv în fața amenințărilor legate de schimbările climatice.
Provocări potențiale
Prețul angro al electricității se stabilește, de obicei, pe baza cheltuielilor celei mai costisitoare centrale necesare pentru a satisface cererea. Costul gazelor afectează adesea costul energiei electrice, iar Europa nu poate controla direct creșterile bruște ale pieței internaționale.
Energia este furnizată în ordinea costurilor de producție, de la sursele mai ieftine, precum cele regenerabile, până la cele mai scumpe. Deoarece sursele regenerabile nu pot acoperi în orice moment întreaga cerere, statele membre apelează și la centralele pe gaz. De multe ori, ultima centrală necesară pentru a satisface consumul este una pe gaz, iar costurile acesteia influențează prețul întregii piețe.
Prin urmare, creșterea costului gazelor poate determina o majorare a prețurilor la electricitate, chiar și atunci când cea mai mare parte a energiei este produsă din surse mai ieftine.
Europa a înregistrat progrese în diminuarea legăturii dintre prețurile gazelor și cele ale electricității. Însă, pe cât timp nu dispunem de suficiente capacități de stocare a energiei, cum ar fi hidrocentralele cu acumulare prin pompaj sau baterii, vor fi necesare centrale pe gaz pentru a satisface vârfurile de consum.
Noah Gordon, principal researcher in the policy sector la European Council for Foreign Relations, a declarat:
„Nu dispune de suficiente capacități de stocare a energiei (hidrocentrale de pomp
Rețelele energetice mai performante și interconexiunile transfrontaliere mai solide ar putea reduce dependența Europei de gazele naturale. Statele care dispun de energie regenerabilă abundentă și ieftină ar putea exporta surplusul către țările care produc mai puțină energie curată.
Gordon a subliniat că
„lipsa interconexiunilor între statele membre și chiar în interiorul acestora înseamnă că energia curată și ieftină nu ajunge uneori acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”
În consecință, anumite ţări continuă să se bazeze pe surse locale de energie, mai scumpe și neregenerabile, ceea ce accentuează diferențele de preț dintre statele membre.
O altă problemă constă în lipsa unei soluții unice pentru toate statele. Fiecare Statele membre dispune de un amestec energetic distinct, iar acest aspect determină în ce măsură costurile gazelor și consumul de combustibili fosili se manifestă în facturile de energie ale cetățenilor.
Spania se caracterizează printr-o proporție ridicată de energie eoliană și solară, iar efectul gazului asupra tarifelor electrice apare doar în anumite momente ale zilei. În Italia, centralele pe gaz generează o cantitate mai mare de electricitate și exercită o influență semnificativă asupra prețului pieței. Germania și Țările de Jos se situează în mediul dintre aceste două scenarii.
Astfel, restricțiile menite să atenueze impactul prețurilor pe gaz ar putea produce rezultate semnificative în Italia, însă avantajele vor fi mai modeste în restul țărilor.
Potrivit lui Noah Gordon,
„pentru toate acestea (n.r. statele membre), electrificarea și energia curată reprezintă singura cale către reziliență și securitatea aprovizionării”
Sprijin pe termen scurt sau măsuri pe termen lung?
Europa poate gestiona criza energetică prin două tipuri de acțiuni: măsuri de urgență, destinate să scadă rapid costurile facturilor, și proiecte de investiții pe termen lung, care să reducă dependența de importuri și să limiteze vulnerabilitatea la șocurile pieței internaționale.
În perioada imediată, se preconizează următoarele acțiuni: scăderea taxelor și impozitelor, acordarea de subvenții, emiterea de vouchere energetice, limitarea prețurilor oferite de furnizori și acordarea de ajutoare de stat către sectorul industrial.
În acest an, statele membre ale UE au investit 17,9 miliarde de euro în astfel de inițiative. În cazul în care aceste măsuri rămân active până la sfârșitul anului, suma totală a ajutorului ar putea atinge 38,6 miliarde de euro, conform Comisiei Europene.
Măsurile de urgență sunt deosebit de importante pentru gospodăriile cu venituri mici, însă pot pune presiune asupra bugetelor publice. Matteo Prina, șeful unui grup de cercetare de la Institutul pentru Energie Regenerabilă Eurac Research, a explicat că sustenabilitatea fiscală a acestor intervenții depinde de „amploarea și durata măsurilor”.
Menținerea sprijinului devine mai simplă când acesta este „temporar” și „revizuit pe măsură ce condițiile pieței se schimbă”, a adăugat el.
În viitorul îndelungat, strategiile urmăresc să elimine treptat combustibilii fosili, să scadă dependența de importuri și să ofere un acces la energie mai sigur și mai accesibil.
După invazia Rusiei în Ucraina, UE a intensificat utilizarea energiei regenerabile, a diversificat sursele de aprovizionare, a promovat economisirea consumului și a susținut dezvoltarea capacităților de stocare și electrificare. Conform Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), sursele regenerabile au asigurat aproximativ jumătate din producția totală de electricitate a UE în anul 2025.
Chiar dacă această abordare ar putea crește autonomia energetică a Europei, nu vor fi vizibile de îndată și nu vor fi uniforme, a precizat Prina.
„Noile capacități din surse regenerabile pot începe să influențeze prețurile angro pe măsură ce proiectele devin operaționale, dar impactul asupra facturilor gospodăriilor depinde de factori precum capacitatea rețelei, stocarea, taxele, tarifele de rețea și contractele de vânzare cu amănuntul”, a declarat acesta.
Pe termen scurt, măsurile de sprijin pot părea mai atractive, însă menținerea prețurilor la energie la un nivel artificial scăzut poate diminua stimulentele pentru investiții în surse regenerabile și poate perturba obiectivele climatice ale Europei.
Serviciul de Cercetare al Parlamentului European avertizează că măsurile de sprijin aplicate imediat ar putea încetini trecerea la energia curată, diminuarea emisiilor și avansul în domeniul climatic, rămânând astfel Uniunea expusă la posibile șocuri energetice viitoare.
Matteo Prina susține că abordarea se bazează pe îmbinarea unor măsuri de sprijin pe termen scurt, bine orientate, cu investiții ce reduc expunerea Europei la fluctuațiile prețurilor.
Uniunea Europeană trebuie să armonizeze intervențiile legate de echilibrul dintre aprovizionare și consum, facilitând simultan progresul energiei regenerabile, al infrastructurii de rețea, al sistemelor de stocare, al electrificării și al eficienței energetice. În același timp, este esențial ca
„prețurile la energie electrică și mecanismele pieței cu amănuntul să permită gospodăriilor să beneficieze de aceste investiții”
, a spus Prina în interviul acordat Euronews.
COMENTARII / 0