
La o perioadă de zece ani de la începutul reducerilor semnificative, România înregistrează progrese în scăderea privațiunii materială și sociale, însă 6 din 10 persoane intervievate admit că au experimentat îngrijorare în ceea ce privește asigurarea hranei zilnice. Potrivit datelor, această preocupare a persistat în ultimele 12 luni, perioadă în care respondenții au avut temeri legate de insuficiența resurselor financiare pentru a-și asigura
»suficienți bani pentru mâncare«
.
The Access Alliance și partenerii săi se concentrează pe găsirea unor soluții eficiente pentru a redistribui rapid surplusul alimentar către persoanele aflate în nevoie.
Conform unui studiu recent, o proporție semnificativă a populației românești nu este conștientă de indicatorii care semnalează lipsa de securitate alimentară. 6 din 10 români au experimentat frica de a nu avea destui bani pentru hrană în ultimul an, arată cercetarea realizată de The Access Alliance.
România înregistrează progrese în scăderea privațiunii materială și sociale.
Un studiu recent lansat de Access Alliance a scos la iveală fenomenul de „foame ascunsă”, o formă de nesiguranță alimentară care se manifestă în moduri mai puțin evidente, deoarece nu corespunde imaginii tradiționale a foamei. Pentru numeroase persoane, această problemă nu se reflectă neapărat într-un frigider gol, ci mai degrabă în grijile financiare constante, în reducerea cantității de hrană sau în eliminarea anumitor alimente din dietă pentru a face față altor cheltuieli. Acest fenomen poate duce, de asemenea, la evitarea activităților sociale sau a ieșirilor în oraș din cauza constrângerilor financiare.
Zoe Giardino, Director Impact & Sustenabilitate Glovo, a exprimat o opinie pertinentă, afirmând:
„Există o diferență fundamentală între modul în care oamenii își imaginează insecuritatea alimentară și cum arată ea în realitate. Nu este vorba întotdeauna despre lipsa hranei sau doar de mese sărite – este vorba și despre anxietate tăcută, porții mai mici sau despre a alege între mâncare și alte cheltuieli esențiale. Acest studiu ne arată că nu recunoaștem mereu semnele, nici în cercurile apropiate, ceea ce îngreunează ajutorul”
Conform rezultatelor studiului, se observă o discrepanță semnificativă între ceea ce publicul percepe și experiențele efective ale indivizilor, aspect care merită atenție.
Majoritatea celor care au participat la studiu au impresia că dificultățile legate de asigurarea hranei sunt o problemă care nu îi priveşte în mod direct, ci mai degrabă îi afectează pe alții.
Încrederea în cunoașterea problemelor alimentare ale celor din jur este relativ scăzută, doar 40% declarând că nu cunosc pe nimeni din cercul apropiat care se luptă să aibă acces la suficientă hrană.
- Proporția celor care se declară nedumeriți în legătură cu persoanele aflate în dificultăți alimentare din anturajul lor apropiat atinge 40%.
- La polul opus, 19% dintre respondenți consideră că ar putea identifica cu ușurință pe cineva care se confruntă cu asemenea dificultăți.
Simultan, relatările individuale scot la iveală o realitate cu totul diferită:
Rezultatele unui studiu recent arată că 56% dintre persoanele chestionate au luat măsuri de reducere a cheltuielilor cu alimentele, precum omiterea unor mese, consumul de porții mai mici sau achiziționarea de produse mai puțin costisitoare.
- La întrebarea despre experiența lor din ultimul an, peste 40% dintre respondenți au declarat că s-au îngrijorat în mod frecvent sau uneori cu privire la insuficiența fondurilor pentru hrană;
- Aproape 6 din 10 persoane au evitat, cel puțin o dată, activități sociale sau întâlniri deoarece nu dispuneau de resursele financiare necesare pentru a mânca în oraș;
- Jumătate dintre cei chestionați au raportat că au evitat astfel de întâlniri din cauză că nu puteau contribui cu hrană;
- În ceea ce privește evoluția situației, aproximativ 7 din 10 consideră că insecuritatea alimentară s-a înrăutățit în perioada de 3–5 ani;
- Și aproape 80% dintre respondenți au afirmat că sunt obligați să caute frecvent promoții din cauza lipsei de bani.
- 56% au sărit peste mese, au mâncat porții mai mici sau au cumpărat alimente mai ieftine;
- peste 40% dintre respondenți spun că în ultimul an s-au îngrijorat „destul de des” sau „uneori” că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare;
- 50% spun că au evitat întâlniri pentru că nu își permiteau să contribuie cu mâncare;
- Aproape 40% spun că nu cunosc pe nimeni din cercul apropiat care să aibă dificultăți în a-și permite suficientă mâncare.
- Doar 19% cred că ar putea recunoaște cu ușurință o persoană care se confruntă cu astfel de probleme.
Înțelegerea acestei probleme invizibile este doar primul pas. Prin Access Alliance, lucrăm îndeaproape cu branduri și ONG-uri pentru a sprijini persoanele care se confruntă cu dificultăți în accesul la hrană. Mulți oameni nu apelează la formele tradiționale de sprijin din cauza stigmatizării, iar parteneriatele cu branduri de încredere ne permit să ajungem la ei într-un mod mai accesibil. Prin combinarea donațiilor de alimente, a rețelei de parteneri și a platformei noastre, putem direcționa resursele către comunitățile vulnerabile, într-un mod demn și responsabil.
Este lansat un apel către factorii de decizie, organizațiile non-guvernamentale și sectorul privat pentru a adera la Access Alliance, o inițiativă colectivă care are drept scop principal extinderea accesului la hrană cu demnitate. Se urmărește, de asemenea, diminuarea stigmatului asociat solicitării de ajutor și o mai bună înțelegere a realității insecurității alimentare. Prin eforturi comune și prin schimbul de informații, obiectivul este de a elabora soluții practice și de a oferi sprijin specializat pentru grupurile vulnerabile. Entitățile care doresc să intre în parteneriat sunt invitate să se înregistreze pe https://theaccessalliance.tech/ro/.
Rezultatele unui studiu recent, realizat de The Access Alliance, au scos la iveală faptul că o proporție semnificativă de români, 6 din 10, a experimentat frica de a nu dispune de suficiente resurse financiare pentru a-și asigura necesitățile alimentare de bază în ultimul an. Anxiety legată de această situație a fost, așadar, o realitate pentru majoritatea celor intervievați.
Rezultatele unui studiu realizat pe un grup de 1007 persoane din România au scos la iveală opiniile cetățenilor despre insecuritatea alimentară și experiențele individuale cu privire la dificultățile financiare în procurarea alimentelor. Cercetarea a evaluat, de asemenea, modul în care oamenii percep această problemă. ±3,6% reprezintă marja de eroare, iar nivelul de încredere este de 95%.
Access Alliance reprezintă o coaliție alcătuită din firme, entități neguvernamentale și instituții guvernamentale, care, sub impulsul Glovo, se unesc pentru un scop comun: diminuarea disparităților în ceea ce privește procurarea hranei și eliminarea problemelor de securitate alimentară în zonele în care operăm.
Tehnologia și parteneriatele intersectoriale sunt combinate de The Access Alliance pentru a livra mese hrănitoare celor afectați de insecuritatea alimentară, concomitent cu diminuarea risipei alimentare. În acest fel, se demonstrează că problema lipsei de hrană este, în mare parte, una de natură tehnologică și logistică.
Credem că, prin colaborare, acest decalaj poate fi redus în mod real.
Glovo reprezintă o soluție tehnologică de vârf care face legătura între clienți și firme de livrare, furnizând servicii la cerere de la unități de alimentație publică locale, magazine alimentare și hipermarketuri, precum și de la magazine specializate. Obiectivul său este să devină cel mai mare spațiu virtual de vânzare online, permițând accesul rapid, în câteva minute, la produsele necesare în orașul în care se află clienții. Compania a luat naștere în 2015 în Barcelona și are în prezent operațiuni în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa. Pentru detalii suplimentare despre Glovo, puteți consulta site-ul: https://about.glovoapp.com.
COMENTARII / 0