777 de pompieri în zonele de risc pentru a preveni incendiile mari

În zona de bază a pompierilor din Nea Makri, în regiunea Attica, la doar câteva zeci de kilometri de Atena, vehiculele specializate românești sunt deja pregătite. Pompierii desfășoară exerciții, verifică procedurile, patrulează și se familiarizează cu terenul.

Ei nu s-au deplasat în Grecia după ce a izbucnit un incendiu major; în schimb, au sosit înainte.

Diferența esențială se referă la contrastul dintre Mecanismului European de Protecție Civilă activat în mod clasic și programul de prepoziționare.

Citește șiRusia atacă Ucraina, în ciuda armistițiului Trump; Zelenski avertizează

Atunci când un dezastru depășește limitele unei țări, autoritățile pot cere sprijin din partea Uniunii Europene. Cererea este direcționată către Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență – ERCC, localizat în Bruxelles. Statele membre pot trimite echipe și echipamente, iar în caz de necesitate pot fi mobilizate și capacități din rezervele europene, denumite rescEU. Numai după această etapă, personalul, aeronavele sau tehnologia pornesc către țara afectată.

Plasarea în avans încearcă să reducă o porțiune din acest interval de timp.

Pompierii sunt deplasați în mod preventiv către zonele cu risc ridicat, iar în cazul în care un incendiu apare, aceștia se află deja la fața locului.

CITEȘTE AICI Grecia, dar fără vacanță: cum arată viața pompierilor români prepoziționați la Nea Makri | Pompier: „Familia este permanent în gândurile noastre”

Ce reprezintă DG ECHO și cine supervizează rețeaua?

Programul se desfășoară în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM) și este orchestrat de Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO) la nivelul Comisiei Europene.

În centrul operațional al sistemului se află ERCC, structura de la Bruxelles care monitorizează situațiile de urgență 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, ține legătura cu autoritățile naționale și coordonează mobilizarea sprijinului european.

Sistemul european de protecție civilă se extinde mult dincolo de simpla prepoziționare. Are capacitatea de a mobiliza pompieri, echipe de căutare și salvare, personal medical, experți, avioane, elicoptere și diverse echipamente pentru o gamă largă de dezastre.

Locotenent-colonelul Vasileios Bikas, din Hellenic Fire Corps și principalul ofițer de legătură al programului de prepoziționare din Grecia, a insistat în discuția cu jurnaliștii asupra acestei diferențe: prepoziționarea reprezintă, în prezent, trimiterea anticipată a echipelor terestre, cu sau fără vehicule, în zone în care probabilitatea producerii unor incendii importante este ridicată.

În esență, nu trebuie să se confuzeze cele 777 de persoane prepoziționate cu totalitatea resurselor pe care UE le poate mobiliza în cazul în care situația devine incontrolabilă.

În doar patru ani, numărul de pompieri a crescut de la 236 la 777.

În 2022, programul a fost inițiat sub forma unui proiect-pilot.

În acel moment, Comisia Europeană a expediat către Grecia mai mult de 200 de pompieri provenind din Bulgaria, Finlanda, Franța, Germania, România și Norvegia.

În anul 2026, dimensiunea sa a depășit de peste trei ori cea anterioară.

În total, 777 de pompieri din 14 țări sunt amplasați în șase state: Grecia, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Cipru. Această operațiune constituie cea mai mare desfășurare de acest gen de la lansarea programului.

Franța, Italia și Grecia se află, în acest an, atât în rolul de țări care primesc pompieri, cât și în cel de state care îi trimit. Printre națiunile care contribuie cu efective se numără România, Bulgaria, Moldova, Cehia, Slovacia, Austria, Polonia, Estonia, Letonia, Malta și Țările de Jos.

În prezentarea făcută jurnaliștilor, la care a participat și un jurnalist Mediafax, la Nea Makri, Bikas a arătat că România și Bulgaria se află printre cei mai constanți participanți, fiind implicate în program în fiecare dintre cei cinci ani de la lansarea lui.

Grecia, laboratorul unde a luat naștere programul

Grecia are un rol aparte în această poveste. A fost prima țară care a găzduit proiectul-pilot din 2022, după experiența extrem de dificilă a sezonului de incendii din 2021. În august 2021 Grecia ajunsese la aproximativ 65 de incendii forestiere simultane pe zi, în condițiile unor temperaturi care depășeau frecvent 40 de grade Celsius.

Christos Stylianides, fost comisar european și ulterior ministru grec pentru Criza Climatică și Protecție Civilă, a susținut inițial conceptul de prepoziționare, iar această propunere a fost analizată în cadrul reuniunii europene de evaluare a sezonului de incendii, care a avut loc în Grecia în noiembrie 2021.

„Grecia este locul în care s-a născut democrația, dar este și locul în care s-a născut ideea prepoziționării”.

Programul a fost creat după ce s-au extras învățăminte din incendiile din 2021, a declarat Bikas.

În sezonul următor, primul grup de intervenție care a ajuns în Grecia în cadrul programului-pilot a fost, de fapt, cel român.

Bikas a prezentat programul ca fiind una dintre învățămintele extrase din incendiile din 2021 și a sintetizat principiul său prin afirmația că nici măcar țările cu sisteme de intervenție robuste nu pot conta doar pe resursele proprii atunci când se confruntă simultan cu mai multe crize majore.

„Nicio țară, indiferent cât este de mare sau de mică, nu poate face față singură consecințelor schimbărilor climatice. Acțiunea colectivă este singura cale prin care putem fi mai eficienți. Scopul prepoziționării este să trimiți resurse în avans în zonele în care riscul producerii unui astfel de eveniment este ridicat”, spune Bikas.

În această vară, Grecia va primi 245 de pompieri din străinătate.

În 2026, Grecia găzduiește 245 de pompieri europeni, superând orice altă țară gazdă din cadrul programului.

Pompierii provin din România, Franța, Republica Moldova și Cehia, fiind alocați consecutiv în trei regiuni operaționale: Attica/Nea Makri, Salonic și Patras. Programul elen se desfășoară, în funcție de numărul de trupe, de la jumătatea lunii iulie până la 15 septembrie.

România furnizează trei rotații de câte 40 de pompieri, adică 120 de persoane, exclusiv pentru operațiunea din Grecia.

În data de 1 august, primul grup român a intrat în faza operațională, iar echipele suplimentare au preluat atribuțiile în datele de 16 și 31 august. Concretul este amplasat la Nea Makri și dispune de vehicule autospeciale forestiere cu capacități de 3.000, 5.000 și 10.000 de litri, o cisternă de 30.000 de litri, mașini de comandă și comunicații, o dronă și un UTV.

În același timp, în sezonul estival, pompierii din România au fost amplasați în Franța.

Care autoritate stabilește decide dacă românii se deplasează în fața unui incendiu?

Pompierii români se află deja în Grecia, însă acest fapt nu înseamnă că vor fi trimisi automat la fiecare incendiul care izbucnește în Attica.

pompierii greci sunt menționați ca primii care intervin, iar contingentele străine se mobilizează pentru a consolida sistemul doar când situația impune acest lucru.

Vasileios Bikas a precizat că alegerea depinde de mai mulți factori: dimensiunea incendiului, resursele la dispoziție, distanța, numărul de incidente care apar simultan și necesitatea de a menține forțe disponibile pentru alte focare posibile.

„Primii respondenți”

reprezintă structuri locale permanente, a precizat el, în timp ce echipele prepoziționate constituie o forță suplimentară ce poate fi integrată în sistem.

Dacă un foc se declanșează la distanțe de sute de kilometri față de Nea Makri, nu este obligatoriu ca cei 40 de pompieri români să fie trimisi imediat la fața locului. Autoritățile din Grecia trebuie să țină cont și de eventualele alte incendiile care ar putea apărea în regiunea Attica și de capacitățile rămase în zonă.

Bikas a prezentat sistemul de comandă din Grecia ca fiind piramidal, având comandament local, însă alocarea resurselor esențiale – inclusiv cele aeriene – se face pe baza unei viziuni globale a situației, nu la fiecare incendiu în mod separat.

Pe parcursul sezonului anului acesta, unitățile străine, amplasate în diverse baze din Grecia, au început deja să intervină efectiv. Conform declarației lui Bikas, echipele din Nea Makri, Salonic și Peloponez au participat la operațiuni, în funcție de incendiile care au avut loc în zonele respective.

Un sistem compus din mai multe straturi

Prepoziționarea reprezintă doar un nivel din cadrul sistemului european.

În sezonul 2026, Uniunea Europeană ( UE ) dispune de 22 de avioane dedicate stingerei incendiilor și de cinci elicoptere, poziționate strategic în 12 state. Mai mult, există 21 de echipe certificate pregătite să intervină în diverse țări europene.

Când incendiile depășesc resursele naționale, aceste capacități pot fi mobilizate.

În continuare există rescEU, o rezervă strategică complet finanțată de Uniunea Europeană, care cuprinde, printre altele, aeronave și elicoptere specializate în stingere. Aceasta a fost concepută ca un nivel suplimentar de protecție în situațiile în care contribuțiile statelor nu ajung la nivelul necesar sau când mai multe țări se confruntă simultan cu probleme grave.

Structura sistemului se desfășoară pe mai multe straturi: resursele naționale, echipele prepoziționate, sprijinul acordat de alte state prin Mecanismul de Protecție Civilă și, în caz de necesitate, rezerva rescEU.

Prepoziționarea nu înseamnă doar „mai mulți pompieri”

Programul are totuși un impact mai subtil. Pompierii proveniți din diverse state reușesc să colaboreze înainte de apariția unei situații critice, evitând să se întâlnească pentru prima dată în mijlocul unui foc.

În bazele din Grecia, se desfășoară exerciții, se compară procedurile, se investighează modul în care funcționează sistemul de comandă al țării gazdă, se cunoaște rețeaua rutieră și tipologia vegetației, și se învață cum forțele terestre se integrează cu avioanele și elicopterele.

Comisia Europeană subliniază acest transfer de informații și capacitatea de a funcționa împreună ca unul dintre cele două beneficii majore ale

Bikas, principalul ofițer de legătură al programului din Grecia încă din 2022, a explicat că această fază de pregătire reprezintă momentul în care echipele se familiarizează și funcționează ca o unitate înainte de a fi nevoite să se confrunte cu un incendiu.

În România, cunoștințele dobândite nu rămân doar teoretice. Pompierii implicați în anii anteriori declară că au adus acasă și experiența de coordonare a echipelor de teren cu aeronavele utilizate pentru stingere, iar procedurile sunt ulterior antrenate în propria țară.

Scopul sistemului: să asigure că sprijinul nu rămâne la o distanță de frontieră.

Mecanismul European de Protecție Civilă funcționează încă din 2001. În esență, procedura tradițională presupune: apare un dezastru, țara afectată solicită sprijin, iar Europa mobilizează ajutorul necesar.

Prepoziționarea introduce, totuși, o fază suplimentară înainte ca dezastrul să se manifeste.

În situația în care previziunile și analizele indică un pericol semnificativ, unele echipe au fost deja repositionate la o distanță mai mică de zona în care ar putea fi necesare.

Nu înlocuiesc brigăzile locale de pompieri. Nu pot acoperi toate focurile și nu asigur că o țară nu va avea nevoie de intăriri suplimentare.

Acestea diminuă una dintre cele mai costisitoare resurse în orice intervenție: timpul.

După cinci verile programului, datele evidențiază cât de mult s-a extins această inițiativă: începând cu un proiect pilot ce cuprindea șase țări în 2022, până la 777 de pompieri, 14 state participante și șase țări gazdă în 2026.

Vasileios Bikas a prezentat în fața jurnaliștilor obiectivele programului din perspectiva unui specialist care a colaborat cu el încă de la început: în contextul unei probleme ce traversează tot mai des frontierele unui singur stat, sprijinul european „în teren” constituie un element esențial al soluției.

Europa se incalzeste din ce în ce mai intens

Pe 3 septembrie, sistemul european de monitorizare a incendiilor, EFFIS, a raportat că în Uniunea Europeană s-au arse 647.882 de hectare de la începutul anului și s-au înregistrat 1.923 de focuri de peste 30 de hectare. Această suprafață este sub cea observată în 2025, anul cu cele mai severe incendii în cadrul seriei EFFIS, însă se apropie de dublul mediei din ultimii 20 de ani, calculată până la sfârșitul lunii august.

În perioada 3-9 septembrie, niveluri de risc extrem sau foarte ridicat se anticipau în majoritatea zonelor din sud, centru și est ale Europei, printre ele se numără Grecia, Peninsula Iberică, Franța, nordul Italiei și Balcanii de Vest.

În anul 2025, suprafața afectată de focuri în Uniunea Europeană a înregistrat peste un milion de hectare, stabilind un nou record. Comisia afirmă că incendiile devin tot mai frecvente și mai devastatoare, iar perioada de risc începe de obicei mai devreme și se extinde mai mult.