Presiunile exercitate de Casa Albă au determinat țările din G7 să anunțe că vor elibera 100 de milioane de barili de motorină și țiței din rezervele lor strategice, notează POLITICO.
Campania de presiune pe toate fronturile a administrației Trump asupra Europei, prin care se cerea eliberarea rezervelor de motorină sub amenințarea unei interdicții de export din partea SUA în pragul iernii, a divizat și a înfuriat liderii europeni, a pus companiile petroliere într-o situație delicată și a stârnit acuzații private de „șantaj”. De asemenea, se pare că a dat roade.
Înalți oficiali ai Casei Albe au condus o campanie de presiune asupra guvernelor europene pentru a deschide robinetul rezervelor lor strategice, potrivit a 10 directori din industria petrolieră și oficiali guvernamentali europeni cărora li s-a acordat anonimatul pentru a descrie negocierile. Tactica lor a dus, în cele din urmă, la anunțul țărilor G7 că vor elibera 100 de milioane de barili de motorină și țiței din rezervele lor strategice în următoarele patru luni.
Citește șiSkoda rechemă 1,7 milioane de mașini: un șurub defect pierde direcția
Prețurile motorinei au atins niveluri record din cauza războiului pe care administrația Trump l-a declanșat împotriva Iranului la începutul acestui an și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ambele evenimente provocând pagube masive rafinăriilor de combustibil din Orientul Mijlociu și Europa.
Un diplomat european acuză SUA de „șantaj”
Un diplomat european a descris în mod clar cererile Casei Albe de a elibera petrol în schimbul unei renunțări la amenințarea de a interzice exporturile din SUA ca fiind „șantaj”, a declarat pentru POLITICO un oficial care a fost informat despre o convorbire telefonică între reprezentanții UE din sectorul energiei, care a avut loc vineri dimineața.
„Statele membre ale UE au perceput solicitarea SUA ca pe un șantaj și o consideră o problemă de securitate mai amplă”, a afirmat oficialul.
În timpul acelei întâlniri, funcționarii au analizat modalități de a onora președintele Donald Trump fără să pară că recunoaște presiunile sale, în timp ce alți participanți s-au întrebat dacă pot avea încredere că președintele nu va interzice exporturile de motorină, chiar și în cazul în care ar fi acceptat cerințele sale.
Într-adevăr, diplomații europeni erau, în privat, furioși din cauza cererii Casei Albe. Unele capitale europene — inclusiv Berlinul — s-au opus intern acestei cereri în cadrul unor discuții de urgență, afirmând că ultimatumul administrației Trump era o manevră menită să calmeze electoratul american nemulțumit de prețurile ridicate la energie, în perspectiva viitoarelor alegeri de la jumătatea mandatului. Trump a declarat în repetate rânduri că ia în considerare o interdicție a exporturilor pentru a reduce prețurile motorinei în Statele Unite.
Acest acord a stârnit, de asemenea, nemulțumirea a cel puțin unui comerciant european de motorină.
„Așadar, acum fac presiuni asupra [UE] să le acorde ajutor financiar”, a spus sursa, „și amenință cu interdicția de export impusă de SUA pentru a-i forța să facă acest lucru. Ei bine, asta se numește șantaj.”
Casa Albă susține că Europa ar putea sprijini economia mondială.
Kevin Hassett, director al Consiliului Economic Național al Casei Albe, a spus vineri că Casa Albă privește situația în mod diferit.
„Europenii dispun de o rezervă strategică diferită de cea a SUA”, a declarat Hassett pentru POLITICO. „Ei dețin o cantitate uriașă, uriașă de produse rafinate, în special motorină, și, prin urmare, considerăm că au, probabil, posibilitatea de a ajuta economia mondială în acest moment.”
SUA a prezentat o strategie generală considerată
dezorganizată
, a declarat un reprezentant european din sectorul energiei.
În loc să-și impună solicitările prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie, cea tradițională platformă de eliberări coordonate, autoritățile din Statele Unite au contactat țările pe cale bilaterală, fie prin telefon, fie în persoană, oferind propuneri și idei ce se modificau zilnic. În data de miercuri, la Berlin, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a trimis o cerere pentru eliberarea a 120 de milioane de barili, potrivit unui reprezentant european. În aceeași seară, a doua zi, autoritățile din SUA l-au apelat direct pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a cere eliberarea a 100 de milioane de barili, conform unui alt oficial.
În plus, Wright a contactat un alt înalt funcționar european din sectorul energiei pentru a discuta subiectul într-un cadru informal, în timpul unei vizite la New York, în contextul reuniunii Adunării Generale a ONU din săptămâna precedentă, a declarat oficialul respectiv pentru POLITICO.
„Este o cerere tipică din partea SUA — nu se respectă canalele oficiale obișnuite”, s-a plâns un alt oficial.
Liderii europeni au aprobat eliberarea rezervelor.
În final, deși în joi principalele state ale UE au adoptat o hotărâre internă de a răspunde cu fermitate și de a aduce problema la atenția AIE, liderii continentului au cedat la compromis la doar 24 de ore mai târziu. Potrivit unui oficial de rang înalt dintr-o națiune din G7, această decizie a avut un caracter defensiv: acordul a susținut poziția lui Trump în contextul alegerilor de la jumătatea mandatului, în timp ce a protejat aliații G7 de o posibilă interdicție de export.
Un înalt oficial american, la care s-a atribuit anonimatul din cauza lipsei autorizației de a vorbi public, a susținut că autoritățile europene trebuie să reacționeze imediat, deoarece
„aceste barili trebuie să fie transportate rapid”
și că ar putea fi necesare alte măsuri.
„Vom monitoriza îndeaproape punerea în aplicare și condițiile pieței”
„Dacă vor fi necesare eliberări suplimentare de motorină, Statele Unite se așteaptă ca partenerii noștri să fie pregătiți să acționeze.”
Un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat că aceste măsuri vor aduce ușurarea necesară în fața prețurilor ridicate.
„Președintele Trump negociază întotdeauna acorduri care servesc intereselor poporului american. Acest lucru va crește oferta pe piață și va reduce prețurile la motorină”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Taylor Rogers, pe rețelele sociale.
Totuși, diplomați din cadrul UE, aflați despre întâlnirile de urgență de vineri, au susținut că disponibilizarea suplimentară de barili nu constituie o victorie reală pentru SUA. În schimb, ei au afirmat că aceasta reprezintă o confirmare a unui angajament prealabil, din martie, de a oferi 400 de milioane de barili — majoritatea dintre care nu au ajuns niciodată pe piața europeană, din cauza incapacității de a concura cu țițeiul american, mai ieftin. Două oficiali de rang înalt au declarat că angajamentul vineri a fost „fals”.
Această analiză ar părea să contrazică declarațiile SUA, care susțin că statele europene — în special Germania și Franța — nu au respectat obligațiile, eliberând doar o fracțiune din rezervele lor totale, iar, conform reglementărilor UE, acestea trebuie să acopere importurile nete pe o perioadă de 90 de zile sau consumul pe 61 de zile.
Întrebări referitoare la volumul efectiv de motorină
ClearView Energy Partners a evidențiat în data de vineri, printr-un comunicat, că formularea „ambiguă” din declarația G7 părea să indice eliberarea din martie.
„Expresia «angajamente care au fost deja îndeplinite» ar putea sugera că o parte din cele 100 [de milioane de barili] anunțate ar putea reflecta volume din acțiunea colectivă care urmează să fie livrate”, a afirmat ClearView.
Mai mult, nu se poate determina exact ce parte a eliberării va fi furnizată de G7, de Europa în întregime sau de ceilalți parteneri ai AIE, și nici cât din motorina „alocată în avans” va fi eliberată inițial, a precizat ClearView.
Macron a respins ideea că Casa Albă i-ar fi pus în pericol liderii G7 pentru a-i determina să-și folosească rezervele.
„Tonul discuției noastre nu a fost unul amenințător; a fost unul constructiv”, a declarat Macron. „Ne-am angajat cu toții să punem la dispoziție aceste rezerve strategice în proporțiile pe care le-am menționat. Fără interdicție de export. … Președintele Trump a fost foarte clar în această privință.”
Wright s-a pronunțat public împotriva unei interdicții de export, afirmând că aceasta ar duce, în cele din urmă, la creșterea prețurilor la combustibil. Bessent — căruia Trump i-a cerut luna trecută să conducă un studiu privind impactul unei interdicții de export asupra economiei — consideră, de asemenea, că ar fi o idee proastă să se oprească livrările de motorină din SUA, deși ar pune totuși în aplicare decizia lui Trump în această privință, au declarat mai multe persoane din industria petrolieră americană.
Se exercită presiuni asupra firmelor din sectorul petrolier
Wright și Bessent s-au întâlnit, de asemenea, cu directori ai companiilor petroliere săptămâna trecută, au declarat un director din industrie și un oficial european familiarizați cu aceste întâlniri. Secretarii de stat i-au presat pe directori să ia legătura cu omologii lor europeni și să îi sfătuiască să elibereze motorină din stocurile lor pentru a forța scăderea prețurilor.
„Încearcă să-și folosească contactele cu directorii executivi din industrie pentru a exercita presiune asupra UE”, a spus directorul din industrie cu puțin timp înainte ca G7 să anunțe că își va folosi rezervele. Mesajul administrației, a spus persoana respectivă, a fost: „Ar fi bine să faceți presiuni asupra prietenilor voștri din UE, altfel vă vom face viața un coșmar cu interdicția asta.”
Casa Albă a fost abordată de sectorul petrolier, care a susținut că o interdicție asupra exporturilor de motorină ar putea reduce prețurile la pompă, însă aceasta ar genera rapid efecte negative, obligând rafinăriile să-și scadă activitatea după ce ar pierde principalele piețe de export. În plus, ar genera consecințe economice grave în Europa și America Latină, ambele fiind consumatori ai benzinei și motorinei provenite din SUA.
COMENTARII / 0