Grupul Art Not Genocide Alliance (ANGA) a inițiat o petiție publică recent, solicitând excluderea Israelului de la evenimentul din 2026 al Bienalei de la Veneția, potrivit raportării Middle East Eye.
În cadrul acestui eveniment, Israelul va fi reprezentat printr-o lucrare intitulată „Rose of Nothingness”, creată de Belu-Simion Făinaru, artist originar din România.
O scrisoare trimisă directorilor Bienalei de la Veneția de către Art Not Genocide Alliance (ANGA) exprimă un refuz colectiv ferm, susținând că nu vor permite ca statul israelian să fie promovat în timp ce acesta continuă să comită genocid.
Citește șiBărbatul care a mers pe jos 50.000 de kilometri ca să ajungă acasă. La finalul unei călătorii de aproape 30 de ani, mai are un obstacol
Într-un refuz colectiv de a permite promovarea statului israelian în timp ce comite genocid
este declarația făcută de ANGA.
O scrisoare, semnată de 178 de persoane din aproape 25 de țări care participă la festival, afirmă că este necesară oprirea colaborării Bienalei de la Veneția cu eforturile care vizează distrugerea vieții palestiniene.
Complicitatea Bienalei de la Veneția cu încercarea de distrugere a vieții palestiniene trebuie să înceteze
O poziție fermă este exprimată într-o scrisoare, care subliniază că niciun artist sau lucrător cultural nu ar trebui să fie forțat să împărtășească o platformă cu un stat acuzat de genocid.
„Niciun artist sau lucrător cultural nu ar trebui să fie obligat să împartă o platformă cu acest stat genocid. Atâta timp cât Israelul există prin genocid, curățare etnică și apartheid, nu trebuie să fie reprezentat la Bienala de la Veneția”, precizează scrisoarea.
Scrisoarea menționează clar că existența Israelului se bazează pe genocid, curățare etnică și apartheid, motiv pentru care nu ar trebui să aibă o prezență la Bienala de la Veneția.
Alfredo Jaar din Chile, Yto Barrada din Maroc și Cauleen Smith, o regizoare și artistă multimedia din SUA, sunt printre semnatarii care au susținut această cauză.
Au izbucnit controverse în legătură cu prezența Israelului la Bienala de la Veneția, unde Belu-Simion Făinaru, sculptor originar din România, este reprezentantul țării. Participarea sa a stârnit un val de critici și a devenit un subiect de discuție aprinsă în rândul activiștilor și al comunității artistice internaționale.
Expoziția bienală, care se ține anual și alternează între prezentarea operelor de artă și cea de arhitectură, include 29 de pavilioane naționale fixe în zona Giardini, spațiu în care sunt expuse lucrări create de artiști selectați de către țările lor de origine.
1952 marchează anul inaugurării pavilionului dedicat Israelului, care de atunci reprezintă un spațiu permanent.
Reacții puternice au izbucnit în timpul ultimei ediții a Bienalei de artă, care a avut loc în 2024, la câteva luni după ce a izbucnit conflictul în Gaza.
Atunci, ANGA a demarat o inițiativă de protest față de prezența Israelului, prin intermediul unei scrisori deschise care a reușit să strângă peste 24.000 de semnături.
Ulterior, Ruth Patir, artista din Israel care avea programată o expoziție acolo, a luat decizia de a închide pavilionul.
Anul viitor, și anume 2025, Israel, reprezentat de sculptorul Belu-Simion Făinaru nu va fi prezent la Bienala de arhitectură; această decizie a fost luată de ministerul culturii din cauza necesității de renovare a pavilionului.
Bienala 2026 va avea loc cu o condiție impusă de guvernul israelian, și anume ca artistul ales să garanteze că pavilionul rămâne deschis pe toată durata evenimentului. În ciuda acestui fapt, Israelul va participa anul acesta la Bienală, dar nu în pavilionul său obișnuit, ci în Arsenale, un ansamblu de foste șantiere navale și armurării care funcționează acum ca spațiu expozițional.
Decizia a fost caracterizată de ANGA drept un act de „sprijin acordat în mod explicit de către instituție într-un context de creștere a violenței”.
Există solicitări ferme adresate organizatorilor Bienalei de la Veneția în legătură cu prezența Israelului și Rusiei.
În cadrul unui moment surprinzător, președintele evenimentului artistic, Pietrangelo Buttafuoco, jurnalist originar din Sicilia cu orientare politică de dreapta care a adoptat islamul în 2015, a fost înregistrat în timp ce urează unui reporter o perioadă de Ramadan fericit, concomitent cu refuzul de a oferi detalii privind participarea Israelului.
La nivel european, figure proeminente critică decizia lui Buttafuoco, considerând-o o revenire controversată a Rusiei în cadrul Bienalei, eveniment care a avut loc pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022.
Anastasia Karneeva și Ekaterina Vinokurova sunt cele două persoane care conduc participarea Rusiei, fiind ele însele fiice ale unor oficiali importanți, și anume fiica unui fost ofițer de informații și, respectiv, fiica ministrului rus de Externe Sergey Lavrov.
Decizia Ministerului italian al Culturii a fost clară în ceea ce privește reintegrarea Rusiei în cadrul Bienalei, însă participarea Israelului nu a făcut obiectul vreunui comentariu din partea acestuia.
În anul 2024, același minister a dat undă verde pentru prezența Israelului la eveniment.
Într-o declarație transmisă prin email către Middle East Eye, ANGA a caracterizat Bienala ca fiind o expoziție de artă foarte cunoscută și respectată la nivel global, care se desfășoară periodic de foarte multă vreme, și a explicat că în cadrul acestui eveniment, participarea Israelului nu poate fi considerată una neutră.
O poziție fermă a fost exprimată de către artiști, curatori și lucrători culturali, care au afirmat următoarele:
„Funcționează ca parte a normalizării culturale continue a unui stat care comite în prezent genocid în Gaza, menținând în același timp un regim de decenii de ocupație, apartheid și expropriere în Cisiordania”
Acești artişti și lucrători culturali au considerat că anumite acțiuni contribuie la o normalizare nedorită.
În urma unor incidente violente, mai mulți artişti palestinieni și-au pierdut viața în Gaza ca urmare a acţiunilor Israel.
Numeroase vieți de artiști palestinieni au fost curmate în urma acțiunilor Israelului, care au avut loc în cadrul genocidului din Gaza.
În urma incidentului din martie 2025, Dorgham Qareqa, un artist palestinian cunoscut sub numele de „nepotul lui Van Gogh”, a decedat împreună cu soția și frații săi atunci când Israelul a încălcat un acord de armistițiu.
În urma unui bombardament aerian din octombrie 2023, și-a pierdut viața Heba Zagout, o artistă și educatoare palestiniană considerată un „talent deosebit”, împreună cu doi copii ai săi.
În luna iunie a anului 2025, o cafenea situată pe malul mării a fost bombardată de către Israel, eveniment care a dus la moartea artistului vizual Frans al-Salmi și a numeroși alți palestinieni, zeci la număr.
O scrisoare adresată organizatorilor subliniază că violencia israeliană se îndreaptă și împotriva artelor și culturii considerate de Bienală ca fiind sacre.
„Vă reamintim că violența israeliană vizează și arta și cultura considerate sacre de Bienală”, se arată în scrisoare, făcând referire la distrugerea centrelor de artă și la uciderea artiștilor palestinieni.
În acest context, distrugerea centrelor de artă și uciderea artiștilor palestinieni sunt prezentate ca exemple.
Decizia de a include Israelul în cadrul Bienalei a fost considerată de ANGA ca fiind extrem de remarcabilă, având în vedere trecutul acestui eveniment artistic.
Bienala a avut o poziție fermă în trecut, refuzând participarea apartheidului sud-african pentru mai multe decenii și criticând lovitura de stat orchestrată de CIA împotriva președintelui Salvador Allende în Chile, în anul 1974.
Excluderea Israelului din Bienala de la Veneția a fost cerută de activiști, care consideră că prezența acestui stat continuă să fie legitimată printr-o narațiune care îl prezintă în mod eronat ca victimă.
„Refuzul de a condamna și de a exclude Israelul contribuie la reproducerea unei narațiuni care continuă să prezinte statul israelian drept victimă, ascunzând violența structurală pe care se bazează”,
a afirmat ANGA.
Solicitarea înaintată de grupare vizează statul israelian, fără a viza în mod direct persoanele fizice, printre care se numără și artiștii care activează în Israel:
Semnatarii au afirmat că participarea Israelului la Bienala de la Veneția, prin prezența unui pavilion național, reprezintă o exprimare oficială a culturii acelui stat.
„Un pavilion național la Bienala de la Veneția este o reprezentare culturală oficială a acelui stat. Nu credem că artiștii care se opun genocidului Israelului în Gaza și expansiunii agresive în Cisiordania ocupată ar trebui folosiți ca acoperire culturală pentru violența de stat. De fapt, aranjamentul actual plasează artiștii într-o poziție imposibilă, cerându-le să legitimeze prezența Israelului indiferent de opiniile personale”,
au mai spus semnatarii, care consideră că acest aranjament îi pune pe artiști într-o situație dificilă, fiind obligați să justifice prezența Israelului, indiferent de convingerile lor personale.
COMENTARII / 0