Sute de mii de români trăiesc într-un labirint medical fără sfârșit, trecând de la un specialist la altul în căutarea unui răspuns care întârzie ani de zile. Dr. Maria Alexandra Roman, medic primar genetician în cadrul MedLife Piatra Neamț, explică de ce bolile rare nu sunt, în realitate, atât de rare, ce înseamnă odiseea diagnostică pentru un copil și cum secvențierea genetică modernă poate schimba radical destine.
Numărul pacienților cu boli rare depășește 300 de milioane la nivel mondial.
La nivel global, conceptul de „boală rară” este frecvent interpretat greșit. Chiar dacă fiecare afecțiune specifică atinge un număr mic de pacienți, în total, amploarea acestui domeniu este enormă.
Citește șiO franțuzoaică a trăit 122 de ani, a mers pe bicicletă până la 100 și a supraviețuit avocatului care trebuia să-i moștenească apartamentul
Orphanet indică că 4% și 7% din populația mondială suferă de boli rare, echivalentul a 329 până la 624 de milioane de persoane în întreaga lume. În Europa, se estimează că aproximativ 30 de milioane de cetățeni trăiesc cu astfel de afecțiuni. În total, se recunosc între 6.000 și 8.000 de boli rare distincte, iar peste 72% dintre ele au o cauză genetică directă.
„Aș vrea ca oamenii să înțeleagă un lucru simplu: bolile rare nu sunt rare. În spatele fiecărui caz este o poveste. Având un diagnostic se poate face un plan, iar sentimentul că sunt singuri și invizibili dispare. Anii fără diagnostic nu sunt ani de pauză, sunt ani în care boala progresează. Un diagnostic întârziat înseamnă pierderi care, după un timp, nu se mai pot recupera.”, a precizat dr. Maria Roman.
Această narațiune urmărește un copil de 5 ani care a reușit să câștige o cursă contra cronometru în ultimul moment.
Conform rezultatelor Barometrului EURORDIS Rare, intervalul mediu de la primele semne clinice până la confirmarea diagnosticului este de 4,7 ani. În cazul multor pacienți, această durată poate fi și mai extinsă. Mai exact, unul din patru persoane consultă opt sau mai mulți specialiști în sănătate înainte de a obține un diagnostic, traversând adesea un complex de redirecționări până la medicul capabil să recunoască afecțiunea. Acest proces este denumit în literatura de specialitate „odiseea diagnostică”.
Conform EURORDIS, căile de diagnostic nu sunt doar prelungite, ci și desequilibrate. În medie, femeile așteaptă 5,4 ani pentru a primi un diagnostic, în timp ce bărbații așteaptă 3,7 ani. Și vârsta influențează: tinerii cu simptome aparținând intervalului 10–19 ani așteaptă, în medie, peste zece ani pentru a fi diagnosticați, evidențiind cât de greu este identificarea bolilor rare la o vârstă tânără.
Dr. Maria Roman a relatat experiența unui băiețel de 5 ani, a cărui existență a suferit o transformare profundă odată ce a intrat în consultorul de genetică.
Copilul a fost îndrumat către specialitatea genetică imediat după consultul la serviciul de psihiatrie pediatrică. La examinare, pacientul prezenta o dismorfie facială discretă, care nu sugera un anumit sindrom, împreună cu retard motor, mersul cu sprijin, imposibilitatea de a urca sau coborî scările autonom și o ușoară dizabilitate intelectuală. De-a lungul timpului, a fost supus numeroaselor evaluări la neurologia pediatrică și a urmat kinetoterapie pentru mai mult de 3 ani, fără a înregistra progrese semnificative.
„Suspiciunea principală a fost inițial de distrofie musculară Duchenne și o boală enzimatică, Boala Pompe. Am efectuat testarea pentru cele două suspiciuni, dar ambele au fost infirmate”, explică dr. Maria Roman.
În același timp, pacientul a apelat la secția de neurologie pediatrică a unui spital universitar și a revenit la clinică de genetică, unde i s-a sugerat să realizeze o analiză completă: secvențierea întregului exom (WES – Whole Exome Sequencing), una dintre cele mai puternice tehnici contemporane pentru detectarea mutațiilor genetice care cauzează numeroase afecțiuni rare sau nediagnosticate. Această examinare se desfășoară însă la cost propriu.
„Când s-a reîntors pentru a recolta analiza WES, am decis să mai recoltez în paralel o altă analiză enzimatică tot pentru o afecțiune metabolică rară, Boala Niemann-Pick. Rezultatele au sosit: WES a fost negativ, însă testarea pentru Boala Niemann-Pick a ieșit pozitivă, atât enzimatic, cât și genetic”, își amintește medicul.
Boala Niemann-Pick, o tulburare genetică de raritate, face ca organismul să fie incapabil să metabolizeze corect anumite grăsimi (lipide), ceea ce duce la acumularea periculoasă a acestora în interiorul celulelor și la afectarea progresivă a organelor esențiale, cum ar fi ficatul, splina și creierul.
Efectul diagnosticării a fost remarcabil. Niemann-Pick este una dintre puținele afecțiuni genetice metabolice pentru care există un tratament specific, acoperit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În momentul în care a fost stabilit diagnosticul, tratamentul nu era încă rambursat, necesitând încă 9 luni până la includerea oficială pe lista de beneficii, însă rezultatele terapiei au depășit așteptările.
„Sub tratament, calitatea vieții copilului s-a îmbunătățit enorm. În prezent, băiețelul merge singur, fără sprijin, și reușește să mănânce singur. Diferența dintre «la timp» și «după mulți ani de investigații» nu înseamnă doar timp. Înseamnă o dezvoltare pierdută, bani pierduți și drumuri inutile. Etapele de dezvoltare cognitivă și motorie se realizează într-un anumit interval de vârstă. Dacă terapia este întârziată, progresul este grav afectat”, afirmă dr. Maria Roman.
În România, genetică întâmpină numeroase dificultăți.
boli genetice se diagnostichează printr-un proces asemănător asamblării unui puzzle în care componentele sunt dispersate în tot corpul. În practica medicală, dificultatea unui diagnostic reflectă prezența unor simptome sau semne clinice care nu se rezumă la o singură afecțiune, ci se extind pe un spectru extins ce poate cuprinde patologie din domenii extrem de diferite.
Geneticianul medicul genetician indică faptul că manifestările clinice pot fi foarte diverse: începând cu dismorfii faciale delicate, deficiență intelectuală, întârziere motorie, anomalii cardiace, supraînălțare sau hipotrofie în raport cu înălțimea și greutatea, și continuând până la microcefalie, avorturi spontane multiple sau un istoric familial pozitiv pentru defecte congenitale.
„La fel cum bolile sunt rare, și specialitatea de genetică medicală este rară. Nu se găsește în toate spitalele, astfel că traseul pacientului poate fi extrem de lung. Un alt obstacol major îl reprezintă testările genetice: majoritatea sunt contracost, foarte puține fiind decontate la nivel național. Simptomatologia este însă atât de diversă încât colegii din alte specialități: neonatologie, pediatrie, neurologie, cardiologie, endocrinologie, ginecologie, medicină de familie au învățat când să direcționeze pacientul către genetică”, mărturisește dr. Roman.
Studiile științifice internaționale verifică această necesitate strictă. Un test clinic arată că aplicarea rapidă a secvențierii genomice (WES/WGS) la copii cu întârziere neurodezvoltare sau boli rare ridică rata de diagnostic de la 10% la peste 40%, diminuând exponențial cheltuielile totale ale investigațiilor nejustificate și scurtând drumul diagnostic cu câțiva ani.
Legende și temeri în cabinetul de genetică
Aflarea veștii că un copil ar putea avea o afecțiune genetică declanșează o furtună emoțională în familie. Dr. Maria Roman mărturisește că întrebările părinților reflectă adesea stări profunde de vinovăție, dezinformare sau deznădejde:
„Întrebările pot fi extrem de diverse: sunt părinți care vor neapărat să știe cauza primară, părinți care caută cu disperare un vinovat, dar și părinți la care cred, în mod eron
Această percepție finală reprezintă una dintre cele mai mari dezinformări. Doctorul evidențiază că un diagnostic genetic nu garantează întotdeauna un tratament curativ (care vindecă boala definitiv), iar acest aspect poate genera dezamăgire în rândul familiei. În ciuda acestui fapt, valoarea diagnosticului rămâne imensă.
„Un diagnostic genetic nu înseamnă automat și un tratament care vindecă, din această cauză apar neînțelegeri și una dintre cele mai mari dezamăgiri pentru familie. Multe boli genetice nu afectează doar ce se vede la o primă consultație. Însă, având un diagnostic cert, putem stabili un protocol clar de urmărire și putem face o prevenție mult mai bună. În plus, fără un diagnostic exact, nu cunoaștem riscul de recurență pentru următoarele sarcini în familie”, argumentează geneticianul.
Mai mult, stabilirea unui termen precis pentru afecțiunea copilului oferă familiei un sprijin psihologic esențial. Fără un diagnostic cert, părinții trăiesc într-o perioadă interminabilă de întrebări fără răspuns. Cu un nume de sindrom, chiar dacă se referă la o boală extrem de rară la nivel mondial, familia poate contacta grupuri de sprijin, asociații de pacienți și alți părinți care au trecut prin experiențe similare.
Speranța reanalizării datelor: un test negativ de astăzi ar putea evolua într-un diagnostic confirmat mâine.
Printre cele mai impresionante progrese din medicina contemporană se numără evoluția dinamică a studiilor genetice. Un diagnostic negativ la o analiză genetică realizată în prezent nu indică că investigațiile au fost inutile sau că pacientul nu prezintă o cauză genetică.
„Faptul că încă nu avem un diagnostic nu înseamnă că părinții au încercat degeaba. Înseamnă că boala este atât de rară sau de nouă încât abia acum este descoperită. Datele genetice pot fi reanalizate periodic, iar un diagnostic negativ de astăzi se poate transforma într-un diagnostic cert peste ceva timp. Cercetarea se dezvoltă din ce în ce mai mult, identificându-se continuu gene noi care au expresivitate clinică”, concluzionează dr. Maria Roman.
Surse:https://www.orpha.net/pdfs/orphacom/cahiers/docs/GB/OrphanetRDFactsheet.pdfhttps://www.eurordis.org/survey-reveals-lengthy-diagnostic-delays/https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2035790
Articolul de față primește sprijinul rețelei MedLife, cea mai extinsă structură de servicii medicale private din România, și se încadrează într-un proiect vast de informare și instruire orientat spre prevenție și un stil de viață sănătos pe termen lung.
În cadrul MedLife, sănătatea este tratată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile concrete ale fiecărui pacient. Alegerea tratamentului se fundamentă pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici competenți și de tehnologii de ultimă oră. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament, și recent prin expertiza în genomică și capacitatea de a identifica în timp riscurile pentru bolile comune sau cele legate de stilul de viață, MedLife își propune să sprijine oamenii în îngrijirea sănătății lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, vizitați site-ul www.medlife.ro.
COMENTARII / 0