Peste douăzeci de adolescente care au participat, la sfârșitul lunii iulie, la traversarea extrem de periculoasă din Maroc către Ceuta au povestit de ce și-au părăsit țara. Rămase blocate într-o tabără improvizată din enclava spaniolă, fără să știe dacă vor putea rămâne în Spania sau vor fi trimise înapoi, fetele spun că își doresc să-și continue studiile, să muncească și să aibă dreptul de a decide asupra propriului viitor, relatează The Guardian.
Fatin, una dintre tinerele care trăiește în prezent într-o stare de nesiguranță într-o tabără improvizată situată în Ceuta, a început să-și contureze decizia de a părăsi domiciliul din Maroc în momentul în care a fost obligată să renunțe la școală.
Adolescenta afirmă că aspirația ei era să-și progreseze învățământul, însă familia așteptau ca ea să se ocupe de treburile casnice. În timp ce orele de lectură și de studiu erau înlocuite de sarcini domestice, perspectiva viitorului pe care o concepea devenea din ce în ce mai îndepărtată.
Fatin se numără printre cele 29 de tinere care au împărtășit cu The Guardian experiențele lor trecute și aspirațiile pentru viitor. Toți au participat la migrația de masă din Maroc spre Ceuta, începând cu sfârșitul lunii iulie, eveniment care a captat atenția presei internaționale.
În aproximativ o lună de la traversare, tinerile adolescentă se află printre sutele de tineri marocani care doarmă într-o tabără improvizată din El Príncipe, unul dintre cele mai sărace cartiere ale Ceuta. Ele nu știu dacă vor primi permisiunea de a rămâne în Spania sau dacă vor fi trimise înapoi în Maroc.
Tinerii doresc să dobândească cunoștințe, să se angajeze în muncă și să-și stabilească viitorul în mod independent.
Ele au comunicat ideile în darija, forma locală a limbii arabe din Maroc, precum și în spaniolă, franceză și engleză. În declarațiile lor se regăsesc aceleași dorințe: finalizarea studiilor, obținerea unui loc de muncă, obținerea independenței financiare și dobândirea unei influențe mai mari asupra destinului lor.
asistentă medicală și Spania sunt menționate în text. Multe dintre tinere au discutat despre carierele pe care le doresc. O tânără aspiră să devină asistentă medicală, în timp ce alta își dorește să fie psiholog. Alte adolescente își proiectează viitorul ca bucătărese, fotbaliste sau antrenoare sportive. Unele speră că, dacă reușesc să-și construiască o viață în Spania, vor putea să-și ajute părinții financiar.
Alte relatări fac referire la conflicte familiale, la întreruperea studiilor sau la restricții pe care nu le dorințaseră să accepte. Ceea ce le unește pe multe dintre ele nu constă atât în respingerea Marocului, cât în dorința de a avea control sporit asupra propriului destin.
Malak, în vârstă de 17 ani, afirmă că dificultățile familiale i-au împiedicat să continue învățământul. De la copilărie, ea știa exact ce vrea să facă: să activeze în serviciile de informație. Pentru ea, călătoria în Spania a constituat, în parte, o încercare de a restabili un viitor pe care credea că i s-a refuzat.
Alte adolescente discută diverse presiuni. Una dintre ele afirmă că nu dorește ca familia sau oricine altcineva să stabilească partenerul ei de viață, ci își dorește să aibă libertatea de a decide singură. O altă tânără exprimă dificultatea de a-și proiecta independenta financiară într-un mediu în care percepe foarte puține șanse de angajare.
Diferența dintre participarea femeilor și cea a bărbaților pe piața muncii din Maroc rămâne uriașă. În al doilea trimestru al anului 2026, doar 18,1% dintre femeile de vârstă activă făceau parte din forța de muncă, în comparație cu 66,5% dintre bărbați, potrivit Înaltului Comisariat pentru Planificare din Maroc.
Dezechilibrul se manifestă deja mult înainte de a intra pe piața muncii. În Maroc, femeile și fetele de cel puțin 15 ani alocă 20,8% din timpul lor în activități de îngrijire și muncă domestică fără remunerație. Pentru bărbați și băieți, această proporție este de 3%, conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
“Vreau să scutesc umerii părinților mei puțin din greutatea pe care o suportă.”
În vârstă de 16 ani, Wiam își combină aspirațiile de carieră cu un profund sentiment de responsabilitate față de familia pe care a lăsat-o în urmă. Originară dintr-un oraș de pe coasta mediteraneană a Marocului, ea declară că dorește să-și continue studiile și să urmeze o profesie în fotbal în Spania.
„Și, de asemenea, să mai iau puțin din povara de pe umerii părinților mei”, a scris ea. „Cu voia lui Dumnezeu, sper să reușesc tot ceea ce am venit să fac.”
Alte dorințe se manifestă în doar câteva cuvinte. Soraya, cu 16 ani, provine dintr-un oraș situat în proximitate de granița cu Ceuta și afirmă că vrea să devină asistentă medicală.
Unele dintre fete își exprimă dorințele în mod general. O adolescentă afirmă că își dorește
„o viață sănătoasă și stabilă”
. O altă fată, în vârstă de 16 ani, spune că a venit în căutarea
„unui viitor mai bun și a unei vieți demne”
și speră să lucreze în sectorul restaurantelor.
Ea a notat aceste cuvinte:
„Vreau să muncesc cu demnitate și să contribui la societate”
În Ceuta s-au înregistrat 13 plângeri legate de agresiuni sexuale.
nevoile imediate ale adolescentelor se manifestă ca fiind mult mai simple decât planurile pe care le prezintă pe hârtie. Ele solicită un spațiu sigur pentru a se afla, acces la servicii medicale, intimitate, educație și informații precise privind viitorul lor.
Ahmed Enfed-dal, conducătorul asociației de cartier din El Príncipe, afirmă că locuitorii au încercat să stabilească un mediu sigur pentru tinere. Însă limitele acestui cadru sunt clar vizibile.
„Dacă trebuie să meargă la toaletă sau să facă duș, încercăm să ne asigurăm că sunt însoțite și că nu merg niciodată singure”, a declarat el.
Până în data de 17 august, autoritățile de urmărire penală din Ceuta au înregistrat 13 plângeri oficiale referitoare la violență sexuală în contextul traversării de masă. În rândul victimelor se numărau și trei minori.
COMENTARII / 0