Rezultatele unui studiu recent au arătat că opt din zece adolescenți australieni au recunoscut că au rămas activi pe platformele de socializare chiar și după ce interdicția pentru utilizatorii sub 16 ani a devenit efectivă. Informația a fost raportată joi de către agențiile de presă DPA/PA Media, care au citat această cercetare.
Rezultatele unui studiu pilot referitor la repercusiunile pe termen scurt ale acestei restricții fără precedent la nivel global au arătat că „nu există suficiente dovezi care să ateste impactul imediat semnificativ” al măsurii, potrivit cercetării efectuate de Universitatea din Newcastle, Australia, studiu publicat în The BMJ.
Rezultatele cercetării au fost făcute publice recent prin intermediul unei publicații științifice. Aceasta a arătat că interdicția impusă nu are încă suficient timp pentru a-și face efectele, sugerând că ar putea fi nevoie de aproximativ un deceniu pentru a observa impactul complet al acestei măsuri.
Citește șiCel mai mare atac asupra Moscovei: ucrainenii au lovit cu 650 de drone capitala Rusiei. O rafinărie esențială a luat foc
În cadrul cercetării, un număr de 408 de copii și tineri cu vârste între 12 și 17 ani au participat la un sondaj privind utilizarea rețelelor sociale, cu puțin timp înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor în luna decembrie. Ulterior, aceștia au fost reinterogați la o distanță de trei luni, după cum relatează Agerpres.
Rezultatele unui studiu recent arată că o proporție semnificativă de tineri cu vârsta sub 16 ani, 85%, afirmă că folosesc în continuare rețelele sociale interzise, acest lucru fiind posibil în mare parte datorită conturilor personale deținute de aceștia.
Rezultatele arată că aproximativ două treimi dintre ei au spus că au întâlnit o modalitate de confirmare a vârstei lor, în principal prin autodeclarare a vârstei sau prin încărcarea unei imagini.
Rezultatele arată că aproximativ douăzeci la sută dintre cei care au luat parte la studiu au recurs la crearea unor conturi falsificate pentru a eluda interdicţiile impuse, în vreme ce în jur de 10% au optat pentru utilizarea unui navigator privat.
Constatările cercetării arată că perioada imediat următoare intrării în vigoare a legislației a înregistrat o implementare restrânsă, o conformitate parțială și o încălcare considerabilă a limitărilor impuse rețelelor sociale, potrivit concluziilor studiului.
„Rezultatele sugerează că perioada imediat următoare introducerii legii a fost caracterizată de o punere în aplicare limitată, o respectare incompletă şi o eludare substanţială a restricţiilor privind reţelele sociale”
Studiul relevă că aplicarea legii nu a generat schimbări semnificative imediate în ceea ce priveşte utilizarea reţelelor sociale de către adolescenţii cu vârsta sub 16 ani.
Nu au fost identificate dovezi concludente care să susţină ideea că această lege a avut un impact substanţial imediat asupra acestui grup de vârstă în ceea ce priveşte utilizarea reţelelor sociale.
În acest context, în ansamblu, nu am găsit dovezi suficiente pentru a concluziona că aplicarea legii a avut efecte substanţiale imediate asupra utilizării reţelelor sociale în rândul adolescenţilor cu vârsta sub 16 ani
Potrivit experților, deși nu se observă efecte considerabile pe termen scurt de la implementarea interdicției, potențialele avantaje ale schimbării legislative se vor materializa doar după o perioadă de timp și presupun investiții în mecanisme de control și conștientizare pentru a stimula respectarea și adoptarea noilor reguli.
Beneficiile potenţiale ale modificării legislative necesită timp pentru a se manifesta şi implică adesea investiţii în mecanisme de responsabilizare şi educare, menite să încurajeze respectarea şi adoptarea acesteia
Rezultatele obținute au fost descrise ca fiind informații inițiale vitale care ar putea orienta îmbunătățirea politicilor guvernamentale și a demersurilor viitoare pentru promovarea sănătății și bunăstării.
Acestea oferează date cheie care ar putea fi folosite pentru perfecționarea deciziilor guvernamentale și a acțiunilor viitoare de protejare a sănătății și bunăstării.
Profesorul Dennis Ougrin, consultant în domeniul pedopsihiatriei la Universitatea Queen Mary din Londra, a avertizat că rezultatele obţinute trebuie abordate cu prudenţă, ţinând cont de mărimea eşantionului considerat, care este relativ mic şi provine dintr-un singur stat australian, precum şi de faptul că cercetarea s-a bazat pe autodeclararea participanţilor în ceea ce priveşte utilizarea reţelelor sociale.
Este prea devreme pentru a trage concluzia că respectiva politică a eşuat.
În ciuda eforturilor de restricționare, studiul respectiv furnizează dovezi preliminare care indică faptul că dificultățile de implementare, în special cele legate de verificarea vârstei și de încălcarea restricțiilor, pot diminua eficacitatea imediată a limitărilor bazate pe vârstă.
„Cu toate acestea, studiul oferă dovezi preliminare utile care arată că provocările legate de punerea în aplicare, în special în ceea ce priveşte verificarea vârstei şi eludarea restricţiilor, pot limita impactul imediat al restricţiilor bazate pe vârstă şi subliniază necesitatea unor evaluări pe termen mai lung şi la scară mai largă”
, a declarat expertul, specialist în domeniu, subliniind importanța evaluărilor pe termen lung.
Concluziile inițiale privind eficacitatea restricțiilor impuse rețelelor sociale pentru tinerii sub 16 ani în Australia au fost prezentate recent.
La trei luni de la intrarea în vigoare a acestor restricții, nu există puține dovezi care să confirme o scădere semnificativă a utilizării rețelelor sociale în rândul acestui grup de vârstă.
Motivul este acela că numeroși adolescenți continuă să utilizeze aceste platforme online chiar și în ciuda interdicției.
În plus, mecanismele actuale de verificare a vârstei utilizatorilor par a fi ușor de ocolit.
„Aceste constatări oferă o importantă evaluare realistă iniţială pentru factorii de decizie. La trei luni de la implementare, există puţine dovezi că restricţiile impuse în Australia asupra reţelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani au redus substanţial utilizarea acestora, în mare parte deoarece mulţi tineri continuă să acceseze platformele în pofida interdicţiei, iar sistemele de verificare a vârstei par uşor de eludat”
Potrivit Agerpres, un sondaj comandat de Fundația Molly Rose, cu sediul la Londra, a sugerat că aproximativ şase din zece tineri cu vârste între 12 şi 15 ani care anterior deţineau conturi pe platformele interzise continuau să utilizeze unul sau mai multe conturi active în martie anul acesta. Scopul fundației este de a proteja tinerii de conținutul dăunător online și de a promova siguranța online.
Rezultatele unui studiu recent realizat la comanda Fundaţiei Molly Rose din Londra arată că , conform rezultatelor unui studiu recent desfășurat de YouthInsight pe un eșantion de 1.050 de tineri australieni cu vârste între 12 și 15 ani, aproximativ șapte zecimi dintre cei care încă accesează site-uri restricționate consideră că este destul de simplu să eludeze interdicțiile impuse.
Era „ușor” să ocolească interdicția
, au declarat acești tineri.
Fundaţia creată în memoria lui Molly Russell, o tânără de 14 ani care și-a luat viața în 2017 după ce a fost expusă la conținut nociv online, consideră că o interdicție asupra rețelelor sociale ar putea să nu adreseze deficiențele de bază ale securității produsului.
Aceste deficiențe includ postări dăunătoare și tulburătoare oferite utilizatorilor prin algoritmi personalizați, potrivit sursei.
problemele fundamentale de siguranţă a produsului
au fost identificate ca fiind o cauză a impactului negativ asupra tinerilor.
Înființată în memoria lui Molly Russell, fundația a scos în evidență necesitatea unei abordări mai ample pentru protejarea tinerilor online.
- conținut dăunător
- postări tulburătoare
sunt exemple de astfel de conținuturi care ar trebui să fie reglementate.
Opoziția față de această restricție a fost minimă, însă activistii și părinții afectați au lăudat această decizie, considerând-o un
moment critic pentru protecţia copiilor
.
Reacții adverse au fost exprimate de câteva corporații tech importante, care susțin că o interdicție totală a accesului la rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani i-ar putea conduce către medii online lipsite de reglementări.
Nu este clar cum vor fi afectați acești tineri
nu a fost însă exprimată ca atare dar se teme că acest fenomen îi va afecta.
COMENTARII / 0