Un număr semnificativ de tineri români, aproximativ jumătate, consideră că timpul petrecut în fața ecranelor este prea mare, în timp ce peste o treime dintre ei afirmă că utilizarea rețelelor de socializare este excesivă. Aceste rezultate sunt prezentate într-un nou studiu Eurobarometru care examinează efectele utilizării prelungite a ecranelor și rețelelor sociale asupra sănătății mentale a tinerilor, publicat marți.
41% dintre adolescenții din Uniunea Europeană afirmă că timpul petrecut în fața ecranelor este prea mare, în timp ce 39% consideră că timpul alocat rețelelor sociale este excesiv.
44% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani consideră că timpul petrecut în fața ecranelor este excesiv, conform datelor unui studiu recent.
În ceea ce privește rețelele sociale, 38% dintre aceștia au o percepție similară, considerând că utilizarea acestora este prea intensă.
Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic
28% dintre respondenți consideră că impactul rețelelor sociale asupra vieții tinerilor este unul benefic, pe când 34% apreciază că acesta este dăunător, în timp ce efectele neutre sunt semnalate de 37% dintre aceștia. În ceea ce privește propria stare de bine, 41% dintre adolescenți afirmă că rețelele sociale au o influență pozitivă asupra sănătății lor mintale, însă 21% consideră că efectele sunt nefaste.
33% dintre adolescenți au raportat că au suferit de oboseală oculară în ultima lună, în timp ce același procent a menționat că au avut o alimentație nesănătoasă. De asemenea, 31% au declarat că s-au simțit obosiți sau copleșiți, iar 31% au întâmpinat probleme de somn. În plus, 28% au semnalat dificultăți de concentrare, 27% au raportat durerile de cap, iar 25% au afirmat că nu au avut suficient timp pentru activități recreative și hobby-uri.
Statisticile dezvăluie o expunere alarmantă la pericolele din lumea virtuală. Într-un interval de trei luni, 44% dintre tinerii români au avut de înfruntat conținut creat de tehnologii inteligente pe care nu au reușit să-l deosebească cu ușurință. În același timp, 39% au fost martorii unor informații eronate sau tendențioase, iar același procentaj a fost înregistrat în cazul expunerii la publicitatea pentru jocuri de noroc pe platformele de socializare. În plus, 32% au semnalat prezența reclamei pentru produse dăunătoare sănătății, precum alcoolul și produsele alimentare bogate în zahăr și grăsimi.
Proporția celor care se confruntă cu astfel de probleme online este semnificativă, deoarece aproximativ un sfert dintre adolescenți (25%) relatează că au fost fie victime, fie martori ai fenomenului de hărțuire online. În plus, 23% dintre aceștia au avut parte de experiențe nedorite cu conținut violent sau au resimțit presiuni în legătură cu aspectul fizic și consumul de produse pe care ar trebui să le cumpere.
În scopul protejării sănătății mentale în timpul utilizării rețelelor sociale, 34% dintre adolescenții români menționează că își reduc timpul petrecut online, în timp ce 33% afirmă că iau pauze de la platformele de socializare ori 33% că închid și șterg anumite aplicații. Discuțiile cu un adult despre experiențele online reprezintă o soluție pentru trei din zece adolescenți, care, de asemenea, optează pentru limitarea notificărilor de pe telefon.
În ceea ce privește strategiile pentru îmbunătățirea bunăstării psihice a tinerilor în spațiul digital, 51% dintre cei chestionați consideră că o instruire amplă în cadrul instituțiilor de învățământ ar fi extrem de utilă. Pe lângă aceasta, o implementare mai eficientă a normelor actuale de către rețelele sociale a fost sugerată de 47% dintre respondenți. De asemenea, 46% propun interzicerea sau limitarea suplimentară a anumitor activități online. Printre măsurile considerate utile de către respondenți se numără și 44% care susțin organizarea de campanii educaționale pentru tineri și 40% care recomandă facilitarea accesului la serviciile de asistență psihologică.
Între 30 martie și 16 aprilie 2026, a avut loc sondajul Flash Eurobarometer 579, care a vizat adolescenții cu vârste între 13 și 18 ani din toate statele membre ale Uniunii Europene. În cadrul acestui studiu, un număr de 1.042 de adolescenți români au fost supuși unui interviu.
COMENTARII / 0