Afecțiunea ginecologică pe care multe femei o pot avea fără să știe. Cum se depistează și în ce cazuri afectează fertilitatea

Chisturile ovariene pot fi de la formațiuni benigne, care se rezolvă de la sine, până la afecțiuni ce necesită tratament specializat. Dr. Shadia Ateia, specialist...

Chisturile ovariene pot fi de la formațiuni benigne, care se rezolvă de la sine, până la afecțiuni ce necesită tratament specializat. Dr. Shadia Ateia, specialist în obstetrică-ginecologie cu supraspecializare în tratamentul infertilității și reproducere umană asistată (FIV), a explicat pentru Digi24.ro care sunt principalele tipuri de chisturi ovariene, cum pot afecta fertilitatea și când este nevoie de intervenție medicală.

Chisturile ovariene, deși în majoritatea cazurilor asemptomatice, pot provoca dureri pelvine, tulburări menstruale și, în anumite situații, pot compromite fertilitatea.

Ce înseamnă chisturile ovariene?

Citește șiAdolescenții fac prea puțină mișcare, iar situația nu s-a îmbunătățit în 15 ani. Ce arată un studiu realizat în 140 de țări

„Chisturile ovariene nu reprezintă o singură afecțiune ginecologică, ci o categorie largă de formațiuni cu origini, caracteristici și implicații medicale diferite.

Chisturile ovariene funcționale

Printre tipurile de chisturi ovariene care apar cel mai des, se remarcă cele funcționale, legate de ovulație și de schimbările hormonale, și acestea se manifestă sub forma hemoragică și foliculară.

Chistul hemoragic apare în mod obișnuit după ovulație, când sângele se acumulează în zona ovarului, generând o cavitate cu conținut de sânge. În majoritatea cazurilor, acesta se rezolvă de la sine până la următoarea menstruație, însă poate persista pentru câteva săptămâni sau chiar luni. În funcție de mărime și de evoluție, poate provoca dureri pelvine sau disconfort abdominal și poate necesita supraveghere ecografică.

Chistul folicular apare când foliculul ovarian dominant rămâne intact, acumulând lichid în loc să elibereze ovulul. În mod obișnuit, această formă este benignă și se remite spontan, fără tratament specific.

Un indiciu posibil al formării unui chist funcțional constă în modificarea ciclului menstrual. Pentru femeile cu menstruații regulate, o întârziere neobișnuită sau absența menstruației poate semnala o perturbare a ovulației. Cu toate acestea, aceste variații nu demonstrează existența unui chist ovarian și necesită o evaluare ginecologică pentru a stabili cauza.

Chisturile endometriozice reprezintă o expresie a endometriozei.

Chisturile endometriozice, numite și endometrioame ovariene, sunt asociate endometriozei, o afecțiune cronică în care țesut asemănător endometrului se dezvoltă în afara uterului. La nivel ecografic, acestea pot semăna cu chisturile hemoragice, însă se diferențiază prin aspect și evoluție.

Spre deosebire de chisturile funcționale, care se remit spontan, endometrioamele persistă, de regulă, și necesită evaluare ginecologică. În funcție de dimensiune, simptome și planurile reproductive ale pacientei, tratamentul poate include monitorizare, medicație sau intervenție chirurgicală.” , a explicat Dr. Shadia Ateia, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în tratamentul infertilității și reproducere umană asistată

Motivul pentru care diagnosticarea endometriozei poate fi problematică

Stabilirea diagnosticului pentru endometriozei se dovedește complicată, deoarece boala prezintă o natură heterogenă și se poate manifesta în numeroase localizări diferite. Dificilă devine detectarea bolii când afectarea nu se limitează la ovare, ci se extinde la alte structuri pelvine, cum ar fi peritoneul sau țesuturile extraperitoneale. În contrast, dacă există endometrioame ovariene, diagnosticarea poate fi simplificată prin utilizarea ecografiei.

Endometrioza nu se caracterizează întotdeauna prin prezența durerii, deși această afecțiune este adesea legată de dismenoreea (durerea menstruală). Durerea asociată ovulației sau cea pelvină cronică, precum și intensitatea și apariția simptomelor, pot varia semnificativ de la o pacientă la alta. Astfel, lipsa durerii nu elimină posibilitatea endometriozei, iar investigația medicală trebuie să ia în considerare particularitățile fiecărui caz.

Chistul dermoid

Chisturile dermoide, cunoscute și sub denumirea de teratoame chistice mature, constituie formațiuni ovariene care pot conține piele, păr sau structuri dentare, toate acestea fiind dezvoltate din celule cu potențial de diferențiere în multiple tipuri de țesut.

Spre deosebire de chisturile funcționale, acestea nu dispar, de regulă, spontan. Diagnosticul se bazează pe evaluarea ginecologică și ecografică, iar conduita – monitorizare sau intervenție chirurgicală – se stabilește în funcție de dimensiune, aspect și particularitățile fiecărui caz.” , a adăugat specialistul

Este important să nu se confuzeze sindromul ovarilor polichistici cu chisturile ovariene.

„O precizare importantă vizează sindromul ovarelor polichistice, o afecțiune frecvent confundată cu prezența chisturilor ovariene. În percepția publică, asocierea dintre termenii „chisturi” și „ovare” conduce adesea la această afecțiune, însă cele două noțiuni trebuie delimitate clar.

Chiar dacă denumirea ar putea părea contrară, sindromul ovarelor polichistice nu se definește în principal prin existența chisturilor ovariene. Acest sindrom este complex, având efecte hormonale și metabolice, și apare frecvent la femeile în perioada reproductivă, fiind recunoscut ca una dintre cele mai frecvente tulburări endocrine din această grupă de indivizi.

Denumirea sindromului, utilizată de aproape un secol, a contribuit la perpetuarea confuziei, deoarece nu reflectă pe deplin complexitatea mecanismelor care stau la baza afecțiunii. Aspectul ovarelor și prezența foliculilor vizibili ecografic nu sunt echivalente cu existența unor chisturi ovariene în sensul clinic obișnuit.”, a mai precizat Dr. Shadia Ateia, medic specialist obstetrică-ginecologie pentru Digi24.ro

Semnele și simptomele esențiale care determină necesitatea unui consult ginecologic.

„Modificările neobișnuite ale ciclului menstrual, în special întârzierea sau absența menstruației, precum și durerile pelvine acute sau persistente sunt motive pentru un consult ginecologic.

Aceste semne nu garantează automat existența unui chist ovarian, dar impun consult medical pentru a determina cauza exactă. În plus, lipsa simptomelor nu elimină posibilitatea unor formațiuni ovariene, motiv pentru care controalele ginecologice regulate devin esențiale.

Ecografia transvaginală constituie un mijloc indispensabil pentru examinarea ovarelor.

Endometrioza și chisturile asociate pot progresa chiar și în absența durerii, motiv pentru care lipsa simptomelor nu garantează că afecțiunea nu există. În această situație, ecografia transvaginală oferă o analiză minuțioasă a ovarelor, permițând măsurarea dimensiunii, structurii și aspectului nodulilor detectați. Această examinare facilitează distincția dintre chisturile funcționale, endometrioamele și alte tipuri de formațiuni ovariene, bazându-se pe caracteristicile ecografice.

Ecografia transabdominală poate completa evaluarea, însă oferă, în general, imagini mai puțin detaliate ale ovarelor. Alegerea metodei depinde de contextul clinic și de particularitățile pacientei.

, a menționat sursa Digi24.ro.

Chisturile ovariene pot necesita intervenție chirurgicală în anumite condiții.

Decizia de a efectua o intervenție se bazează pe mărimea și forma chistului, pe evoluția acestuia, pe prezența simptomelor și pe riscul de complicații, și nu doar pe tipul său. Chiar dacă se tratează un chist funcțional, care de obicei se remite de spontan, poate fi necesară o intervenție dacă crește în dimensiune sau dacă generează complicații.

Fiecare caz este analizat în mod individual, cu scopul de a trata afecțiunea și de a păstra, cât mai mult posibil, țesutul ovarian sănătos.

Chisturile ovariene pot afecta fertilitatea.

Endometrioamele reprezintă o categorie de chisturi ovariene care pot compromite fertilitatea, fiind asociate cu endometrioza. Ele pot perturba activitatea ovariană prin deteriorarea țesutului ovarian și prin inflamația caracteristică bolii, generând eventuale repercusiuni asupra calității ovocitelor și asupra mediului în care se produce fecundația și evoluează embrionul.

Un alt punct de interes constă în efectul intervențiilor chirurgicale asupra rezervei ovariene. Procedurile la nivelul ovarelor pot provoca eliminarea unei porțiuni din țesutul ovarian sănătos și, implicit, scăderea rezervei de ovocite.

Pe măsură ce capacitatea ovariană se reduce în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, examinarea acesteia devine crucială pentru definirea planului terapeutic, în special pentru femeile care aspiră la concepție. Prin urmare, alegerea de a interveni asupra unui chist ovarian trebuie adaptată fiecărei paciente, luând în calcul atât trăsăturile nodului, cât și potențialul fertil al acesteia.

Înțelegerea capacității ovariene este esențială, chiar dacă o femeie nu are planuri de a avea copii.

Rezerva ovariană scăzută poate sugera prezența unei insuficiență ovariană prematură, o afecțiune caracterizată prin pierderea funcției ovariene înainte de 40 de ani. Însă, această măsură nu poate determina cu precizie momentul menopauzei, iar analiza rezultatelor trebuie realizată în cadrul unei evaluări clinice.

Prin urmare, monitorizarea ginecologică și evaluarea individualizată a funcției ovariene pot contribui la identificarea timpurie a unor modificări și la planificarea adecvată a îngrijirii medicale.

medicul ginecolog a adăugat în continuare.

Modalitatea de intervenție pentru chisturilor ovariene se determină în funcție de tipul și evoluția formațiunii.

Îngrijirea chisturilor ovariene poate implica administrarea de medicamente antiinflamatoare pentru a diminua durerea, aplicarea de terapie hormonală sau efectuarea unei intervenții chirurgicale, în funcție de tipul de formațiune, de simptomele prezente și de evoluția acesteia.

Alegerea terapiei ține cont și de obiectivele reproductive ale pacientei, în special de dorința de a obține o sarcină, precum și de necesitatea monitorizării. Nu există un tratament universal pentru toate tipurile de chisturi ovariene, astfel că medicul ginecolog stabilește conduita în urma evaluării clinice și ecografice, adaptându-se particularităților fiecărui caz.” , a conchis Dr. Shadia Ateia, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată (FIV)

COMENTARII / 0