„Aida” revine pe scena Operei Naționale București, o tragedie a iubirii imposibile

În Egiptul antic, o dramă se desfășoară, având ca fundal lupta pentru putere și iubire. Regele este nevoit să numească un nou general pentru a combate armatele etiopienilor. Soarta îl favorizează pe tânărul Radames pentru această funcție, însă viața îi are în store o încercare dureroasă: el este deja îndrăgostit în taină de Aida, o prințesă din Etiopia care a devenit sclavă la curtea din Memphis. Odată ales general, Radames se vede silit să conducă armata împotriva poporului iubitei sale și, implicit, împotriva tatălui ei, regele Amonasro.

În urma victoriei egiptenilor, Aida și Radames sunt subiectul unor pasiuni puternice, alimentând atât gloria, cât și invidia. Fiica faraonului, Amneris, nutrește o profundă afecțiune pentru Radames, fiind în același timp conștientă de sentimentele acestuia pentru Aida. Pentru a descoperi adevărul, Amneris supune Aida unei încercări emoționale brutale, sugerându-i în mod fals că Radames a pierit, moment în care adevărul este revelat, iar tensiunea crește considerabil.

În apogeul operei, momentul de triumf este ilustrat printr-un marș al victoriei, prilej cu care Radames se prezintă în fața faraonului și a marilor preoți, avându-l în captivitate chiar și pe Amonasro. Faraonul decide să-l răsplătească pe Radames oferindu-i mâna fiicei sale, Amneris, o decizie care, în cele din urmă, dă naștere tragediei.

Citește șiDuane „Keffe D” Davis, condamnat la 40 de ani de închisoare pentru organizarea asasinării lui Tupac Shakur

În regiunea de lângă Nil, Amonasro Aida o constrânge să divulge informațiile strategice militare lui Radames. Cuprins de pasiune, Radames acceptă, însă actul de trădare este repede descoperit. Atunci, Aida împreună cu tatăl ei se retrag, în timp ce Radames se constituie în prizonier și primește condamnarea la executare.

Nici implorările disperate ale lui Amneris nu-l pot salva.

Ultimul act se încheie cu o secvență de o intensitate dramatică covârșitoare, unde Radames este îngropat de viu, însă acolo îl reîntâlnește pe Aida. Împreună, cei doi interpretează imnul pasiunii lor și după trecerea în neființă, în vreme ce Amneris se află deasupra gropii funerare, lăcrimând.

Plamen Kartalov este responsabil cu regia, în timp ce Viorica Petrovici se ocupă de scenografie. Francisc Valkay a creat coregrafia.

Nu există citate directe

Echipa de producție este completată de Adrian Ionescu și Ethan Schmeisser ca maeștri de cor, Alexandru Nagy ca asistent de regie și Tamara Grimmer ca maestru de repetiții balet.
Lista distribuției include:

• Dirijor: Vlad Conta
• Distribuția principală:
• Aida: Paula Iancic; Radames: Teodor Ilincăi; Amneris: Sorana Negrea; Amonasro: Vasile Chisiu; Ramfis: Leonard Bernad; Regele: Filip Panait; Mesagerul: Ciprian Pahonea; Marea Preoteasă: Stanca Maria Manoleanu
• Solişti balet: Raluca Jercea; Diana Gal; Tiberiu Pepenică
• Regia: Plamen Kartalov
• Scenografia: Viorica Petrovici
• Coregrafia: Francisc Valkay
• Maeștri de cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser
• Asistent de regie: Alexandru Nagy
• Maestru de repetiții balet: Tamara Grimmer
• Cu participarea Orchestrei, Corului și a Baletului Operei Naționale București.

Evenimentul se desfășoară cu participarea Orchestrei, Corului și a Baletului Operei Naționale București.

Pe 30 aprilie, joi, începând cu ora 18:30, „Aida” va fi prezentată din nou pe scena Operei Naționale București, evocând o pasiune care transcenderea fatalitatea și puterea. Iubirea care caracterizează această operă rămâne o amintire dureroasă și frumoasă. La finalul spectacolului, impresia care rămâne este că anumite pasiuni sunt sortite să devină legendare, în loc de a fi salvate.