Mai mult de 3,4 milioane de votanți se vor aduna duminică pentru alegerile generale, stabilind cine va conduce Bosnia și Herțegovina (BiH), precum și entitățile și cantoanele sale, pe parcursul următorilor patru ani, a anunțat vineri agenția de presă croată Hina, subiectul preluat de Agerpres.
Principala inovație a acestor alegeri constă în adoptarea tehnologiilor moderne pentru confirmarea identității alegătorilor prin date biometrice, inclusiv amprente, și prin scanarea automată a buletinelor de vot. În consecință, fiecare dintre cele 5.200 secții de votare va fi echipată cu aparate, iar în plus vor exista unități de rezervă pentru eventuale defecte.
Sistemul este conceput pentru a combate fraude precum furtul de identitate și votul multiplu; scanarea și verificarea dublă ar trebui să faciliteze prelucrarea rezultatelor într-un mod mai rapid și mai precis.
Citește șiUcraina cere încă 70 de miliarde de euro de la UE. Zelenski, despre acordul lui Trump cu Rusia: „Mai mulți bani în buzunarul lui Putin”
Conform datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, 3.414.364 de alegători sunt înscriși.
Voturile sunt solicitate de alegători în contextul unor tensiuni interetnice în creștere și a unor conflicte politice persistente, care, începând cu mijlocul anului 2024, au paralizat complet procesul de integrare în UE și au cauzat pierderi de sute de milioane de euro din fondurile UE destinate reformelor.
Chiar și cu promisiunile făcute de partidele care au constituit guvernul după alegerile din 2022, reforma electorală nu a fost încă pusă în practică.
Președinția compusă din trei membri se află din nou în competiție sub reguli care diferențiază membrii minorităților naționale și membrii popoarelor constitutive care trăiesc într-o entitate unde grupul lor este minoritar. În plus, există șansa ca alegătorii bosniaci, în număr mai mare, să influențeze în mod semnificativ alegerea membrului croat al președinției.
În afară de cei trei membri ai președinției, alegătorii vor desemna direct 42 de reprezentanți ai Camerei Reprezentanților din cadrul Adunării Parlamentare a BiH, 98 de reprezentanți ai Camerei Reprezentanților din Parlamentul Federației BiH și 83 de reprezentanți ai Adunării Naționale a Republicii Srpska (RS).
RS alegerile vor include, de asemenea, o alegere directă a președintelui entității și a doi vicepreședinți, în timp ce în Federație alegătorii vor desemna noile adunări cantonale.
Membrii Camerei Popoarelor din Federație vor fi aleși în continuare de adunările cantonale, în timp ce parlamentele entităților vor delega 15 membri în Camera Popoarelor de stat.
Președintele și doi vicepreședinți ai Federației vor fi, de asemenea, aleși indirect de Parlamentul Federației.
În total, 76 de formațiuni politice și 4 candidați independenți se confruntă pentru poziții de conducere, printre ele 16 partide includ cuvântul „croat” în nume sau urmăresc să atragă susținerea alegătorilor croaţi.
Printre candidații de origine croată, HDZ BiH a propus-o pe Darijana Filipovic, în același timp Zdenko Lučić se prezintă ca independent, susținut de un grup concentrat în jurul HDZ 1990.
Adversarii lor sunt Slaven Kovačević, membru al Frontului Democratic (DF) condus de Željko Komšić, care se sprijină pe voturile cetățenilor bosniaci.
HDZ BiH își dorește să mențină statutul de cel mai numeros reprezentant al intereselor croaţilor la alegerile parlamentare, în timp ce forțele opoziționale, conduse de HDZ 1990, aspiră să devină o alternativă semnificativă.
În sondajele preelectorale, se evidențiază că Željka Cvijanović, actuala reprezentantă sârbă a președinției, deține un avantaj semnificativ în efortul de a obține un al doilea mandat, în timp ce opoziția rămâne divizată între doi candidați.
Printre alegătorii din Bosnia, rivalitatea principală se desfășoară între președintele în funcție, Denis Bećirović, și liderul partidei SDA, Bakir Izetbegović, iar sondajele arată un avantaj considerabil pentru Bećirović.
În entitatea Republika Srpska, Milorad Dodik, blocat de o hotărâre judiciară de a se candida, își propune să mențină controlul pentru Alianţa Social‑Democrată Independenţi (SNSD), în timp ce opoziţia SDS susține că Branko Blanuša, candidatul său, ar putea ocupa funcţia de preşedinte al entităţii.
Printre partidele ce se sprijină în mare parte pe susținerea bosniacă, rivalitatea majoră se concentrează între SDA și SDP BiH, care a constituat pilonul coaliției „troika” ce a deținut funcții în autoritățile executive la nivelul statului și al Federației.
Comisia Electorală Centrală are obligația de a verifica rezultatele în 30 de zile. Ulterior, se vor lansa termenele pentru constituirea noilor autorităţi.
Conform legii electorale, noua președinție a țării trebuie să fie constituie în decurs de 15 zile, iar Parlamentul Republika Srpska urmează aceleași termeni; pentru Federație, perioada este de 20 de zile.
După certificarea rezultatelor, se prevede ca Camera Reprezentanţilor și Camera Popoarelor la nivel de stat să fie înființate în 1 lună, iar în termenul următor de 15 zile președinția să desemneze premierul; acest interval niciodată respectat până în prezent.
După ce Camera Reprezentanţilor validează numirea premierului, se vor aloca 35 de zile pentru a desemna miniștrii.
În cea mai favorabilă situație, BiH ar putea înființa un nou guvern până la jumătatea lunii decembrie, însă acest rezultat va fi determinat de discuțiile dintre partide și de constituirea coaliției guvernamentale.
După alegerile din 2010, s-a petrecut aproape un an și jumătate pentru constituirea unui nou guvern.
Liderul HDZ BiH, Dragan Čović, a avertizat că ar putea apărea o problemă dacă Slaven Kovačević va fi ales în cadrul preşedinţiei împotriva dorinţei alegătorilor croaţi, spunând că acest lucru ar „paraliza funcţionarea Bosniei şi Herţegovinei în orice sens” şi că se teme că s-ar putea să nu se formeze niciodată un guvern.
COMENTARII / 0