Prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, care susține ferm Ucraina, are șanse considerabile de a rămâne în funcție după alegerile naționale din sâmbătă, deoarece un număr tot mai mare de alegători manifestă îngrijorare privind o posibilă agresiune rusă, în contextul incursiunilor în spațiul aerian care au cauzat prăbușirea coaliției anterioare. Totuși, în societatea letone, unde există o minoritate etnică rusă semnificativă, tensiunile persistă, relatează Reuters.
Andris Kulbergs, în vârstă de 47 de ani, fost pilot de curse, a ajuns la putere în luna mai, după ce o coaliţie anterioară s-a destrămat din cauza modului în care a gestionat incidentele în care drone militare rătăcite au pătruns nedetectate în spaţiul aerian al Letoniei. Deşi dronele erau ucrainene, oficialii au acuzat Rusia că le-a determinat să se abată de la traiectoriile de zbor.
Rusia planifică operațiuni de sabotaj, cibernetice și alte acțiuni hibride pe întreg continentul european, în scopul de a submina sprijinul acordat Ucrainei și de a răspândi frică, iar NATO respinge temerile conform cărora ar putea iniția un atac direct asupra alianței.
Citește și5 luni de batjocură la adresa imaginii României și împotriva intereselor poporului român
Rusia susține că aceste acuzații nu au temei și sunt cauzate de isteria antiruse, precizează News.ro.
În timpul campaniei sale, Kulbergs a pledat
„sprijin neclintit pentru Ucraina”
și a promis Letoniei un număr crescut de capacități anti-drone.
Secţiile de votare se deschid sâmbătă la ora 8:00 şi se închid la ora 20:00, primele rezultate fiind aşteptate în câteva ore, iar rezultatul final urmând să fie clar probabil după miezul nopţii.
Crearea unei alianțe se prevede să fie o provocare.
„Lista Unită”, partidul centrist al lui Andris Kulbergs, se află în fruntea sondajelor, deși reprezintă doar 14,4% din voturi. Formarea unei coaliții pare să fie o provocare majoră, întrucât se preconizează că șapte partide vor ocupa locuri în parlament.
„Războiul din Ucraina a divizat societatea noastră. Mulţi oameni nu împărtăşesc aceeaşi viziune”, a declarat Kulbergs pentru Reuters miercuri, în capitala Riga. „O parte destul de mare a societăţii nu percepe Rusia ca pe o ameninţare, nu înţelege de ce guvernul investeşte sume mari în apărare. Se înşală”, a adăugat Kulbergs.
Partidul pro-rus „Puterea Suverană”, care beneficiază de susținerea semnificativă a minorității vorbitorilor de limbă rusă din Letonia, ocupă poziția a doua în sondajele de opinie, având 9,4% din voturi. Acesta declară că va întrerupe ajutorul acordat efortului de război al Ucrainei, iar liderul său, Julia Stepanenko, a negat să clarifice dacă susține sancţiunile economice împotriva Rusiei.
„Alegătorii noştri vor pace”, a spus ea pentru Reuters.
experții în sondaje afirmă că un număr semnificativ de letoni se simt dezamăgiți din cauza orientării polarizante a guvernului, iar o treime dintre ei se consideră indeciși sau declară că nu vor participa la vot.
Partidul populist „Letonia pe Primul Loc”, creat de un magnat legat de oligarhii ruşi, ocupă poziția a treia în sondajele de opinie și pare să atragă tot mai mulți alegători pro-ruşi, datorită unei campanii ce promite să reducă decalajele dintre etncii letoni și cei ruşi.
„Ruşii din Letonia sunt, în general, pro-Rusia, dar la alegerile din 2022 au stat în mare parte deoparte, jenaţi de război”, a declarat Arnis Kaktins, un specialist în sondaje. „Dacă se vor prezenta la vot de data aceasta, partidele cu orientare pro-rusă vor obţine rezultate bune”, prevede analistul.
O societate fragmentată, în care minoritatea rusă este puternică.
Letonia, cu o populație de 1,9 milioane de locuitori, se află între Marea Baltică și cele două state membre ale Uniunii Europene și NATO, Estonia și Lituania, poziționate la nord și la sud, iar Rusia și Belarus se găsesc la est.
Localizarea sa geografică precară se remarcă în Daugavpils, un oraș al cărui număr de rezidenți este de 94.000, amplasat la 24 km de Lituania și la 33 km de Belarus. Riga, aflată pe coasta Mării Baltice, pare să fie la distanță.
În capitala Riga, etnicii ruși constituie în jur de o treime din numărul total de locuitori, iar în Daugavpils, al doilea oraș ca dimensiune din Letonia, aceștia reprezintă aproximativ jumătate din populație.
Andzela, cu 59 de ani, profesoară de muzică care a ales să nu-și dezvăluie numele de familie, a spus că a pierdut locul de muncă după ce a eșuat la un test de limbă letonă. Ea își dorește ca viitorul parlament să abordeze această cerință, fiind una dintre numeroasele măsuri puse în aplicare după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, care vizează restrângerea influenței ruse în sfera publică.
Sentimentul ei de a fi ignorată de factorii decizionali se regăsește la mulți și contribuie la creșterea popularității partidelor „Puterea Suverană” și „Letonia pe Primul Loc”, spune jurnalista locală Inna Plavoka.
„Le spun: vom salva limba rusă, nu va trebui să învăţaţi letona, veţi putea merge din nou în Rusia pentru combustibil şi alimente ieftine”, arată ea. „Şi să nu dăm bani Ucrainei, ci să-i dăm în schimb persoanelor în vârstă de aici”, adaugă jurnalista.
Activista din Daugavpils, Olga Petkevica, a declarat că s-a alăturat recent partidului „Letonia pe Primul Loc”, în speranţa că acesta va deveni un factor decisiv în formarea coaliţiei şi va orienta Letonia către o relaţie mai pragmatică cu Rusia. „Nu spun că Ucraina este rea sau că Rusia este bună… Mă uit la vieţile noastre şi nu o ducem bine… da, acolo este război, dar noi trăim şi mai rău aici”, a spus ea.
Ruta Slavinska, de 60 de ani, gestiune financiară la o agenție de publicitate, se află în incertitudine privind votul său în Riga.
„Ameninţarea, desigur, este simplă – o ameninţare la adresa libertăţii Letoniei”
COMENTARII / 0