Secția de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat oficial deschiderea unui dosar penal in rem privind decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Procurorii au hotărât să înceapă urmărirea penală pentru fapta comisă în iulie, ca urmare a unui val masiv de sesizări depuse de o asociație neguvernamentală.
Decizia anchetatorilor vine după depunerea a peste 600 de plângeri legate de contextul și desfășurarea procesului electoral anulat la sfârșitul anului 2024.
Citește șiAUR propune să permită pacienților cu cancer pensia la 60 de ani
Reprezentanții Parchetului General au precizat că acțiunea procedurală realizată constituie o fază obligatorie stabilită de Codul de procedură penală pentru examinarea sesizărilor.
În urma depunerii de către o asociație a peste 600 de plângeri privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, Secția de urmărire penală a deschis un dosar penal. În data de 27 iulie 2026, s-a ordonat inițierea urmăririi penale in rem pentru fapta în cauză. Se subliniază că această inițiere reprezintă o etapă procedurală obligatorie, conform Codului de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile legale, așa cum se menționează în comunicatul procurorilor.
Anchetatorii au precizat că, în etapa curentă a investigațiilor, procesul penal se desfășoară in rem, orientat spre faptele susținute și nu implică persoane fizice sau entități juridice.
În această fază se colectează dovezi esențiale pentru a determina dacă s-au comis infracțiuni legate de evenimentele raportate în peste 600 de plângeri înregistrate în cadrul instituției.
Având în vedere natura nepublică a procedurilor de urmărire penală prevăzute de legislația în vigoare, autoritățile de urmărire penală au subliniat că, în prezent, nu pot furniza informații suplimentare despre actele de urmărire penală realizate sau despre clasificarea juridică exactă a faptelor investigate. Dosarul continuă să fie în desfășurare în cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului General.
Simina Tănăsescu, prima femeie care conduce Curtea Constituțională a României, a oferit primele răspunsuri privind anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, la un an și jumătate după ce CCR a pronunțat decizia care a schimbat radical scena politică românească, în cadrul unui interviu difuzat de TVR Info.
„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre”, a declarat Tănăsescu pentru TVR Info.
Ea a subliniat că decizia a fost fundamentată pe articolele Constituției și a trecut testele juridice impuse de instituții internaționale precum Comisia de la Veneția și Comisia Europeană.
Judecătorii CCR au luat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 cu unanimitate, procesul de deliberare fiind „ca de obicei, calm și asumat”, a precizat președinta Curții.
Conform acestei declarații, decizia a fost modelată de documente dezclasificate care au evidențiat nereguli majore în desfășurarea campaniei electorale.
„Judecătorii au fost interesați de modul în care s-a desfășurat campania, însă unele detalii nu îmi erau cunoscute atunci”, Tănăsescu a adăugat.
Curtea Constituțională a României a decis vineri, 6 decembrie 2024, după o ședință care a durat mai bine de 5 ore, să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc pe 24 noiembrie și a fost câștigat surprinzător de Călin Georgescu.
Decizia luată pe 6 decembrie 2024 s-a bazat pe patru sesizări aduse către CCR, dintre care una provenea de la societatea civilă și alta de la Cristian Terheș. Sesizările au fost introduse în urma difuzării rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care susține că un actor cibernetic statal a intervenit în cursul alegerilor.
Călin Georg
În timpul nopții, după contabilizarea oficială a voturilor, situația s-a schimbat surprinzător. În dimineața de luni, 25 noiembrie, Marcel Ciolacu s-a poziționat pe locul al treilea, în urma Călin Georgescu și Elena Lasconi.
COMENTARII / 0