Alexandru Nazare a anunțat vineri că România a obținut peste 301 milioane de euro din Cererea de plată nr. 3 din cadrul PNRR. Fondurile, inițial suspendate de Comisia Europeană, se însumează în principal în 298,6 milioane de euro, sub forma unor granturi nerambursabile. Conform ministrului, aceste sume susțin finanțarea deficitului bugetar și gestionarea lichidităților Trezoreriei Statului.
Sumă a fost eliberată după dialogul cu Comisia Europeană și după ce autoritățile române au îndeplinit angajamentele asumate. Această plată a adus România la un total de aproximativ 13,27 miliarde de euro obținute prin PNRR.
Venitul primit vineri nu pune capăt dezbaterii legate de PNRR. Ministrul interimar al Finanțelor a solicitat ca proiectele și reformele susținute de program să fie apreciate pe baza rezultatelor obținute, nu exclusiv pe baza sumelor strânse.
Citește șiÎnfrângere usturătoare pentru partidul premierului Cehiei. „Rezultatul este catastrofal”
„Perioada următoare nu mai este doar despre câți bani încasăm. Este despre ce am realizat cu acești bani, ce reforme am implementat, ce investiții mai putem finaliza și care sunt obligațiile financiare rămase. În primul rând, trebuie să recunoaștem efortul instituțiilor, autorităților locale și beneficiarilor care au reușit să finalizeze investiții și să ducă la îndeplinire reformele asumate. Aceste rezultate trebuie evidențiate și evaluate inclusiv prin beneficiile economice și sociale pe care le produc. În același timp, trebuie să avem o evaluare riguroasă, investiție cu investiție, pentru a vedea ce s-a finalizat, ce impact a fost generat în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârșit și, foarte important, cât mai avem de plătit și din ce surse de finanțare. Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate și ce impact au asupra eficienței administrației, productivității economiei și sustenabilității finanțelor publice. Reformele care influențează direct cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației și competitivitatea economiei trebuie analizate cu o atenție deosebită. O reformă nu trebuie să reprezinte doar o obligație îndeplinită în relația cu Comisia Europeană, ci o schimbare reală și sustenabilă pentru România”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
Evaluarea va influența bugetul din 2027.
Precizarea stării PNRR este esențială și pentru elaborarea bugetului următorului an. Bugetul curent a fost construit bazându-se pe presupunerea că România va colecta total fondurile alocate pentru 2026 și va realiza cheltuielile stabilite pentru proiecte și reforme.
Pe măsură ce PNRR se apropie de etapa de închidere, autoritățile trebuie să clarifice sumele ce vor fi introduse efectiv în țară, cheltuielile deja efectuate, plățile restante și proiectele ce vor necesita finanțare suplimentară.
„Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelație cu cheltuielile planificate pentru realizarea investițiilor și reformelor. Pe măsură ce procesul de evaluare și închidere a PNRR avansează, trebuie să actualizăm această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligații rămân de achitat, ce investiții necesită continuarea finanțării și care sunt implicațiile bugetare ale reformelor asumate”, a explicat ministrul.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și autoritățile de creditare au fost rugate de către el să revizuiască și să consolideze aceste informații. Datele obținute vor fi utilizate atât în procesul de ajustare bugetară pentru anul în curs, cât și în definirea necesarului de finanțare și a priorităților pentru bugetul 2027.
„Aceste date vor constitui baza discuțiilor și deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an, dar și fundamentarea bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce privește necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național. Aceasta este o obligație de transparență și responsabilitate. Această situație trebuie consolidată și prezentată public, cu toate implicațiile financiare, pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să pornească de la o imagine completă și realistă. Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viața oamenilor și în investiții care cresc potențialul economic al României. Avem nevoie de reforme care modernizează instituțiile, îmbunătățesc serviciile publice și fac statul mai eficient, dar și de investiții care cresc productivitatea, competitivitatea și capacitatea economiei de a genera prosperitate pe termen lung. În perspectiva viitorului cadru financiar european, trebuie să trecem de la o abordare concentrată predominant pe absorbția fondurilor la una orientată spre rezultate, impact economic și beneficii concrete pentru cetățeni”, a mai scris Alexandru Nazare.
Bugetul pentru 2027 trebuie să se bazeze pe trei piloni: realizările României în cadrul PNRR, proiectele ce pot fi finalizate în continuare și cheltuielile pe care statul le poate susține în mod responsabil.
COMENTARII / 0