Algoritmii de autodiagnosticare online: când obișnuitul devine simptom de boală

Studiile au arătat că o proporție semnificativă 56% din cele 5.000 de postări analizate pe platformele de socializare, referitoare la condiții medicale cum ar fi...

Studiile au arătat că o proporție semnificativă 56% din cele 5.000 de postări analizate pe platformele de socializare, referitoare la condiții medicale cum ar fi autism, ADHD, schizofrenie, tulburare bipolară, depresie, tulburări de alimentație, tulburare obsesiv-compulsivă TOC, anxietate și fobii, se bazează adesea pe informații inexacte sau nefondate.

Studiul relevă că 3% dintre videoclipurile profesionale de pe TikTok referitoare la ADHD includ informații inexacte, în timp ce această pondere crește la 55% în cazul conținutului creat de persoane neprofesionale. Experiențele personale au un impact semnificativ, deoarece ajută oamenii să se simtă înțeleși și promovează conștientizarea problemelor de sănătate mintală. Cu toate acestea, este crucial ca informațiile precise și susținute de dovezi, oferite de medici și organizații de încredere, să fie la fel de accesibile și ușor de găsit.

„Deși experiența trăită poate juca un rol important, poveștile personale ajutând oamenii să se simtă înțeleși și crescând gradul de conștientizare cu privire la afecțiunile de sănătate mintală, este esențial să ne asigurăm că informațiile precise și bazate pe dovezi, provenite de la medici și organizații de încredere, sunt, de asemenea, vizibile și ușor de găsit”

Citește șiCe consumă zilnic un medic pentru a îmbătrâni sănătos. Al treilea aliment se găsește în aproape orice bucătărie

, afirmă autorul studiului.

Există o mulțime de informații inexacte asociate cu anumite condiții medicale. Dezinformarea este deosebit de răspândită în cazul afecțiunilor mai puțin cunoscute sau a celor care sunt greu de diagnosticat.

Cercetătorii au descoperit că informațiile online despre neurodivergență, inclusiv autismul și ADHD, conțin o cantitate mai mare de dezinformare comparativ cu alte subiecte legate de sănătatea mintală.

Studiul realizat de Eleanor Chatburn la Universitatea East Anglia din Anglia a arătat că 56% din conținutul de pe rețelele sociale poate fi considerat dezinformare. În mediul online, videoclipurile atractive pot circula rapid și pot ajunge la un public larg, chiar dacă nu sunt bazate pe fapte reale.

„Lucrarea noastră a scos la iveală rate de dezinformare pe rețelele sociale de până la 56%. Acest lucru evidențiază cât de ușor se pot răspândi pe scară largă videoclipurile captivante în mediul online, chiar și atunci când informațiile nu sunt întotdeauna exacte”

, a afirmat Eleanor Chatburn, co-autoare a cercetării.

Un număr de 27 de studii referitoare la precizia datelor privind sănătatea psihică și neurodivergența pe rețelele de socializare au fost supuse analizei experților, printre care se numără platforme cunoscute precum YouTube, TikTok, Facebook, Instagram și X.

În cadrul a 17 dintre cele 27 de investigații, s-a semnalat prezența dezinformării, care a prezentat fluctuații semnificative în funcție de rețelele sociale și de tematici. Aceasta a înregistrat valori de la 0% pentru materialele video referitoare la anxietate și depresie disponibile pe YouTube Kids, până la 56,92% pentru conținuturile video despre claustrofobia la RMN prezente pe YouTube.

Platforma TikTok se confruntă cu dificultăți, fiind considerată o sursă de îngrijorare.

Studiul a arătat că 52% dintre videoclipurile de pe TikTok referitoare la ADHD și 41% dintre cele despre autism au conținut dezinformare, procentaje care au demonstrat o incidență superioară față de alte platforme online.

Conform datelor prezentate de Euronews, procentajul mediu de dezinformare pe YouTube a fost de 22%, în contrast cu cel de pe Facebook, care a înregistrat o medie de sub 15%.

Potrivit lui Chatburn, rețelele sociale au ajuns să joace un rol crucial în procesul de informare a tinerilor cu privire la sănătatea mintală, însă

conținutul înșelător poate circula rapid

, în special atunci când lipsește accesul la surse credibile și ușor accesibile.

Un fenomen îngrijorător a fost observat în rândul tinerilor, care din ce în ce mai mult se consideră afectați de probleme de sănătate mintală sau tulburări de dezvoltare neurologică, după ce au fost expuși la conținut de pe TikTok. Deși această tendință de autoevaluare poate servi drept punct de start, e crucial ca astfel de întrebări să fie urmate de o evaluare clinică profesionistă, realizată de către un specialist în domeniu. În afară de inducerea în eroare cu privire la afecțiunile grave și transformarea comportamentelor obișnuite în simptome patologice, dezinformarea poate cauza și întârzieri în diagnosticarea persoanelor care au realmente nevoie de ajutor.

„Conținutul de pe TikTok a fost asociat cu faptul că tot mai mulți tineri cred că ar putea suferi de afecțiuni de sănătate mintală sau de dezvoltare neurologică. Deși această autoanaliză poate fi un punct de plecare util, este important ca aceste întrebări să conducă la o evaluare clinică adecvată efectuată de un specialist. Pe lângă faptul că duce la neînțelegerea afecțiunilor grave și la patologizarea comportamentului obișnuit, dezinformarea poate duce, de asemenea, la întârzierea diagnosticului pentru persoanele care au cu adevărat nevoie de ajutor!”

Un fenomen îngrijorător apare atunci când algoritmii de pe TikTok prioritizează promovarea rapidă a materialelor atractive, generând astfel un mediu propice pentru dezinformare. În situația în care utilizatorii interacționează cu anumite subiecte, platforma îi inundează cu conținut similar, creând camere de ecou puternice care pot consolida declarații false sau exagerate. Acest proces dă naștere unei combinații perfecte care permite dezinformării să se răspândească rapid, înainte ca adevărul să poată interveni pentru a o combate.

Utilizatorii care interacționează cu acest material informativ sunt persoanele interesate de subiect. În mod evident, aceștia sunt cei care vor evalua și interpreta informațiile prezentate.

La fiecare șapte adolescenți cu vârste între 10 și 19 ani, unul suferă de o problemă de sănătate mintală, ceea ce constituie 15% din totalul poverii globale a bolilor în rândul acestei grupe de vârstă, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Printre principalele motive de suferință și incapacitate la adolescenți se află depresia, anxietatea și tulburările de comportament.

Se remarcă o tendință în rândul tinerilor de a utiliza platformele online pentru a-și descifra semnele și potențialele diagnostice, conform celor care au studiat fenomenul. Acest comportament a devenit o practică obișnuită în rândul acestei generații.

Nu se poate furniza un paragraf din motive tehnice

Potrivit lui Chatburn, TikTok a devenit o sursă care alimentează convingerea tinerilor că ar putea suferi de probleme de sănătate mintală sau tulburări de neurodezvoltare.

„Conținutul TikTok a fost legat de faptul că tinerii cred tot mai mult că ar putea avea afecțiuni de sănătate mintală sau de neurodezvoltare”

a declarat acesta.

În ciuda faptului că acest proces de autoevaluare poate servi drept punct de start, experții subliniază necesitatea unei analize clinice aprofundate realizate de către un specialist. Potrivit avertismentului acestora, informatiile inexacte ar putea conduce la atribuirea de caracteristici patologice unor comportamente comune și la accentuarea concepțiilor greșite despre bolile grave.

Impactul poate depăși cu mult o diagnoză incorectă. „O astfel de abordare poate contribui la perceperea tulburărilor psihice drept ceva îngrozitor și lipsit de perspectivă, generând astfel o frică și o lipsă de înțelegere și mai mari. Mai mult decât atât, atunci când oamenii primesc recomandări înșelătoare privind tratamentele, în special acelea care nu se bazează pe evidențe, acest lucru îi poate determina să nu primească îngrijirea necesară și, în final, să se confrunte cu o situație și mai gravă.”

Care sunt opiniile platformelor în această chestiune?

În ciuda criticilor, un reprezentant al TikTok a afirmat următoarele:

„Acesta este un studiu defectuos care se bazează pe cercetări învechite despre mai multe platforme. Faptele sunt că noi eliminăm dezinformarea dăunătoare despre sănătate și oferim acces la informații de încredere de la OMS, astfel încât comunitatea noastră să se poată exprima despre ceea ce contează pentru ei și să găsească sprijin”

.
TikTok a luat astfel poziție față de rezultatele studiului, potrivit cărora platforma ar putea avea un impact negativ asupra sănătății utilizatorilor.

În urma studiului, reprezentanții YouTube au oferit o declarație pentru Euronews Health, afirmând că atunci când utilizatorii își îndreaptă căutările către subiecte medicale, YouTube acordă prioritate conținutului video provenit de la surse de încredere.

Un reprezentant oficial a exprimat următoarele:

„Lucrăm cu experți medicali și de sănătate mintală licențiați pentru a le facilita oamenilor găsirea de informații de încredere despre sănătate pe YouTube. De asemenea, avem protecții specifice pentru adolescenți, eliminăm dezinformarea medicală dăunătoare și restricționăm în funcție de vârstă conținutul care nu este adecvat pentru publicul tânăr”

. YouTube a implementat aceste măsuri pentru a asigura informarea corectă a utilizatorilor, în special a celor tineri.

La categoria de vârstă sub 25 de ani, fenomenul depresiei a înregistrat o creștere alarmantă în rândul tinerilor. Statisticile relevă o tendință de accentuare a acestei probleme de sănătate mentală în rândul acestei grupe de vârstă.

Conform cercetărilor efectuate de experți din Statele Unite și Japonia, se estimează că sentimentul de nefericire resimțit de adulții cu vârsta peste 45 de ani în urmă cu două-trei decenii va fi din ce în ce mai puțin frecvent în rândul generațiilor actuale de persoane mature.

La tinerii sub 25 de ani se observă o tendință diferită. Acest grup de vârstă se caracterizează printr-o preocupare crescută pentru sănătate, o practicare mai frecventă a sportului și o schimbare mai rapidă a partenerilor. În același timp, incertitudinea viitorului a devenit o sursă de îngrijorare pentru această categorie de vârstă.

În mod surprinzător, fenomenul de anxietate a înregistrat o deplasare către populația tânără. 1993 a reprezentat un punct de referință, când doar 2,5% dintre persoanele cu vârsta sub 25 de ani raportau că suferă de depresie. Ulterior, această incidență a înregistrat o creștere semnificativă, atingând 6,6% în rândul bărbaților și aproape 10% în rândul femeilor, în 2024. Printre factorii invocati de cercetători se numără utilizarea excesivă a platformelor de socializare.

COMENTARII / 0