Experții dezbat de mult timp scopul pe care l-ar fi putut avea Stonehenge, monumentul megalitic preistoric în formă de cerc din sud-estul Angliei, despre care s-a spus că ar fi putut fi o zonă de comemorare a celor morți, un altar de sacrificiu sau un loc folosit în alte scopuri religioase. În august 1966, un profesor de astronomie din SUA a susținut că a rezolvat misterul complexului cu ajutorul unui șir ciudat de numere și a unui vechi calculator IBM, oferind o explicație care „a redus la tăcere” discuțiile legate de Stonehenge pentru câteva decenii, potrivit BBC.
Ideea lui Gerald Hawkins a constituit fundamentul cărții sale celebre și influente Stonehenge Decoded, lansată în 1965. Originar din Marea Britanie, cercetătorul a propus că modul în care pietrele și arcadele monumentale sunt dispuse sugerează că
„cercurile de la Stonehenge ar fi putut fi folosite ca un calculator pentru a urmări Luna și pentru a prezice eclipsele”
Citește șiCercetătorii care susțin că au găsit locul „Arcei lui Noe”, ținta unui jaf. Hoții au luat laptopuri și carduri de memorie
.
Eclipsele lunare, inclusiv cea din ultimele zile ale lunii august, ar fi putut fi anticipate cu o precizie remarcabilă de către britanii antici – acum peste 4.500 de ani.
Conform lui Hawkins, cifra 56, care indică numărul de găuri ce alcătuiesc cel mai mare cerc al complexului, avea o semnificație deosebită pentru constructorii originari ai Stonehenge.
„Eclipsele sunt evenimente spectaculoase care trezeau cu siguranță cele mai profunde emoții din partea strămoșilor noștri primitivi”, a spus Hawkins.
„Lumina Lunii, care este, bineînțeles, împrumutată de la Soare, este întreruptă. Ea este blocată de umbra Pământului. Luna trece de la culoarea alb argintie la una roșie. Anticii îl vedeau ca pe un roșu sângeriu și îi atribuiau înțelesuri de rău augur.”
Stonehenge,
„observator astronomic”
deosebit de sofisticat
Chiar dacă legătura dintre acest sit și solstițiul de vară a fost descoperită încă din secolul al XVIII-lea, Hawkins
Observatorul Harvard‑Smithsonian din Massachusetts a fost locul în care Hawkins și echipa sa au apelat la un calculator pentru a calcula ce ar fi putut fi observat de-a lungul fiecărui aliniament al monumentului în perioada în care Stonehenge a fost construit.
„Calculatorul a oferit niște rezultate tentante”
Prezentatorul unui film documentar BBC din 1966 a declarat acest lucru. Mai multe dintre aliniamente se pareau că se îndreptau spre pozițiile Soarelui și Lunii în timpul apusului și răsăritului.
“Stonehenge era legat de Soare și Lună la fel de mult ca mareele. Era un observator astronomic. Unul bun, chiar.”
În opinia lui Hawkins, intenția monumentului era bine definită.
„Nu se poate discuta dacă a fost un templu sau un observator. A fost și una și alta pentru că Soarele și Luna erau zei în acele vremuri.”
Stonehenge ar fi putut fi „un dispozitiv folosit de preoții-conducători pentru a-și consolida puterea”, a susținut Hawkins într-un articol din 1965 în revista Time.
„În ziua sau noaptea în care calculatorul lor de piatră prezicea o eclipsă, ei se poate să îi fi chemat pe supușii lor pe câmpia Salisbury ca să observe un spectacol ce a terorizat majoritatea popoarelor antice”, a mai spus Hawkins.
În momentul în care se declanșa eclipsa, preoții probabil recitau rugăciuni care, prin intermediul lor, făceau ca Soarele sau Luna să revină la lumină.
„Este o teorie moartă astăzi”
Alte investigații efectuate între timp au respins teoria lui Hawkins. „Este o teorie moartă astăzi, în coșul de gunoi plin cu atât de multe teorii invalidate despre Stonehenge”, a spus profesorul Michael Parker Pearson, care a condus un studiu de referință ce a transformat felul în care monumentul este înțeles astăzi.
Calculatorul care prezice eclipsele a fost „o metaforă la modă la acea vreme, dar este acum extrem de nepotrivită pentru înțelegerea complexului Stonehenge”, a mai spus Pearson.
Stonehenge a fost realizat în numeroase faze distincte, care au durat peste 1.500 de ani. Nu reprezintă un dispozitiv de cronometrare, ci un monument dedicat sărbătoririi unor mișcări specifice ale Soarelui și Lunii, conform lui Pearson.
În loc de a susține altceva, s-au descoperit probe care provin încă din jurul anului 1000 î.Hr., demonstrând că populațiile urmăreau și anticipau eclipsele lunare, însă aceste activități se desfășurau la 1.500-2.000 de ani după epoca de aur a Stonehenge, a precizat Pearson.
COMENTARII / 0