În fiecare an, 21 septembrie marchează Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, dedicată creșterii conștientizării efectelor acestei afecțiuni asupra populației, conform INSP.
bătrâni în vârstă, pot fi părinții sau bunicii noștri, se pierd confuzi în municipiu în noaptea târzie, în frig, purtând haine excesiv de subțiri sau fără încălțăminte, în timp ce persoanele apropiate se străduiesc disperat să-i localizeze. Când îi interceptăm pe stradă și le adresăm întrebări, își amintesc greu unde locuiesc sau cum să ajungă acolo. Acesta reprezintă doar un exemplu al consecințelor bolii Alzheimer.
Alzheimer este o afecțiune progresivă care afectează neuronii din creier. Persoanele cu această boală ajung să-și piardă memoria, iar gândirea, dar și comportamentul le sunt afectate. Este cea mai răspândită formă de demență, afectând până la 70% din totalul cazurilor. La nivelul întregii Europe, peste 12 milioane de oameni trăiesc cu această boală.
Citește șiRogobete detectează plăți fictive: pacienții primesc alerte CNP
Mii de români au fost diagnosticați cu Alzheimer în anul precedent.
Conform INSP, în anul precedent, 12.173 de români au fost diagnosticați cu această afecțiune. Această cifră reprezintă dublul cazurilor înregistrate în 2024.
Totuși, cifra reală a cazurilor ar putea fi, probabil, mult mai mare, deoarece multe dintre aceste incidente sunt confirmate doar în fazele terminale sau, în unele cazuri, rămân chiar nediagnosticate.
Femeile prezintă un risc crescut de dezvoltare a Alzheimerului comparativ cu bărbații, indiferent dacă trăiesc în mediul rural sau în cel urban.
Potrivit estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, prevalența bolii va crește rapid, ajungând la peste 577.000 de cazuri anuale în 2050, comparativ cu peste 341.000 de cazuri anuale în 2019.
Astăzi, Alzheimer se află pe locul al 5-a dintre principalele cauze de mortalitate asociate bolilor netransmisibile în lume, iar prognozele arată că până în 2040 ar putea trece la poziția a treia cea mai frecventă cauză de deces la nivel global.
Determinante de risc
apariția bolii nu este legată exclusiv de îmbătrânirea normală, contrar credinței populare. În ciuda acestui fapt, îmbătrânirea rămâne principalul factor de risc. Majoritatea pacienților cu Alzheimer au peste 65 de ani.
Cel mai semnificativ factor de risc pentru Alzheimer este legat de prezența părinților sau a fraților afectați de această boală în familie, iar în plus, persoanele diagnosticate cu sindrom Down prezintă un risc crescut.
Alți factori de risc sunt: traumatismele craniene, insomnia, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, dar și nivelurile ridicate de colesterol.
Semnele afecțiunii
boală afectată de aceasta, persoanele își pierd inițial memoria pe termen scurt. Aceste persoane prezintă dezorientare și își pierd obțele.
Aceștia pot simți că provocările cotidiene sunt excesiv de complicate, găsesc greu să își structureze gândurile pentru a vorbi și întâmpină probleme în exprimare.
Pe măsură ce Alzheimer se dezvoltă, starea pacienților se deteriorează, perturbând din ce în ce mai mult activitățile cotidiene. În faze finale, cei afectați prezintă dificultăți la mers, nu pot menține chiar și poziția șezută și întâmpină probleme la înghițire.
„Dacă observați probleme de memorie sau alte dificultăți legate de gândire, adresați-vă unui medic sau altui profesionist din domeniul sănătății”, transmite INSP, îndemnând totodată cetățenii care au părinți sau apropiați vârstnici, să se adreseze medicului de familie dacă observă aceste semne.
Serviciile de tratament și monitorizare sunt fără cost pentru persoanele asigurate, fiind acoperite de CNAS. În plus, există clinici specializate unde cetățenii pot fi supuși testelor și diagnosticării precoce, iar apoi li se poate prescrie un plan terapeutic. Se recomandă un consult preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar și în lipsa simptomelor.
În ce mod se poate preveni?
Un regim de viață echilibrat, benefic atât pentru organism, cât și pentru sistemul nervos, poate reduce sau elimina riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer.
INSP subliniază necesitatea unui program de somn regulat. Este recomandat să adoptăm o dietă echilibrată, preferând în mod special legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline. De asemenea, se sugerează renunțarea la alcool și fumat.
Implicarea socială contribuie la păstrarea unui stăpânire mentală sănătoasă. Beneficiile includ antrenamentele fizice ce dezvoltă coordonarea și echilibrul, precum și provocările cognitive prin învățarea de noi cunoștințe și jocurile de strategie.
specialiștii în domeniul sănătății recomandă, de asemenea, încetinirea stresului.
COMENTARII / 0