Amendament-cheie pentru bugetul României, gata să deblocheze dezbaterea

Se propune o modificare esențială a proiectului de buget inițial, în scopul de a rezolva rapid impasul creat în jurul discuțiilor pe marginea acestuia. Această ajustare cheie ar putea debloca situația și permite continuarea procesului de evaluare și aprobare a bugetului. Amendamentul respectiv este considerat crucial de către inițiatorii săi pentru a putea trece peste blocajul actual și a avansa cu proiectul de buget.

Este posibil ca o reducere cu 33% a veniturilor miniștrilor din Guvernul României (echivalentă cu o întârziere de patru luni) să fie primul amendament adus proiectului de buget curent. Pentru respect, același amendament ar trebui să prevadă o reducere dublă a salariilor pentru premier, cei cinci vicepremieri și ministrul de finanțe.

Se discută despre un al doilea amendament esențial pentru proiectul de buget în curs de dezbatere. Amendamentul în cauză este considerat crucial pentru rezolvarea rapidă a impasului înregistrat în procesul de aprobare a bugetului. Dezbaterea pe buget a fost blocată, iar soluționarea acestei probleme pare a fi realizabilă prin adoptarea acestui amendament.

Citește șiSancțiuni dure: șoferii care circulă pe contrasens pe autostrăzi ar putea rămâne fără permis timp de 3 ani

În opinia Parlamentului, 15 noiembrie reprezintă o dată crucială, după care probabil va fi adoptat un al doilea amendament la buget, care prevede reducerea cu 33% a fondurilor alocate celor două camere, senatorii și deputații fiind acuzați că nu au asigurat respectarea legii și nu au utilizat mecanismele necesare pentru a obliga executivul să supună bugetul dezbaterii parlamentare în termenul stabilit.

În ciuda importanței sale, măsura reprezintă o abordare prea îngustă pentru a adresa problema fundamentală că, timp de peste patru luni, Guvernul și Parlamentul nu au furnizat niciun cadru clar pentru politicile bugetare din 2026, încălcând astfel legea. Mai mult, aceste două instituții cheie par să ignore avertismentele repetate ale economiei, care subliniază că deciziile luate în 2025 au fost deficiente.

Nu au oferit niciun punct de ghidaj economiei reale

privind aceste politici, iar această lipsă de acțiune este cu atât mai îngrijorătoare cu cât economia continuă să transmită semnale de alarmă într-un ritm accelerat.

Un al treilea amendament cheie menit să deblocheze rapid impasul generat de dezbaterea pe buget a fost propus. Legea responsabilității fiscal-bugetare este vizată de această nouă modificare.

Potrivit reglementărilor privind responsabilitatea fiscală, este interzisă inițierea oricărei ajustări bugetare în cursul primelor șase luni ale anului calendaristic. Legea conține însă o prevedere specială care permite excepții de la această regulă, și anume posibilitatea de a realiza o ajustare bugetară în prima jumătate a anului în cazul în care se înregistrează o deteriorare semnificativă a parametrilor macroeconomici care au servit drept fundamentare pentru legea bugetară. Detalii suplimentare privind un posibil al treilea amendament vor fi oferite ulterior.

În acest an, debutul procesului bugetar se înregistrează abia la sfârșitul lunii martie, după ce întreaga legislație națională referitoare la proiectul de buget a fost încălcată. Toți indicatorii macroeconomici s-au deteriorat considerabil comparativ cu proiectul inițial, care a ajuns în Parlament la jumătatea lunii martie, în timp ce nevoile economiei solicitau cu insistență adoptarea unui nou proiect de buget.

Situația economică se înrăutățește rapid, recesiunea se adâncește, iar experții economici avertizează că efectele acestui fenomen vor fi resimțite în întreaga economie. Este o perioadă dificilă pentru multe țări, care se confruntă cu provocări economice majore.

România traversează o perioadă de recesiune care a durat deja nouă luni, fiind pe punctul de a înregistra al treilea trimestru consecutiv de contracție economică. Efectele acestui fenomen sunt resimțite deja de companii, care se confruntă cu dificultăți financiare majore, cauzate în principal de stat prin întârzieri în efectuarea plăților și a rambursării de TVA. În scurt timp, va dispărea și argumentul legat de scăderea consumului, care până acum a fost evocat în propagandă.

Deși recesiunea a devenit deja o realitate, proiecțiile guvernamentale pentru bugetul viitor indică o reluare a expansiunii economice în anul 2026.

Recesiunea conduce la o accentuare a fenomenului de șomaj, în urma deteriorării condițiilor pe piața muncii.

La finalul anului 2025, fenomenul de recesiune conduce deja la o scădere semnificativă a numărului de angajați, accentuând astfel criza forței de muncă. Conform datelor furnizate de Biroul Internațional al Muncii, indicele șomajului a înregistrat o valoare record în ultimii șapte ani, exceptând perioada de pandemie, și anume 6,3%, ceea ce corespunde unei cifre de 514.000 de persoane fără loc de muncă. Anterior, în februarie 2025, Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2025, care prevedea o rată a șomajului de 5,4%.

Potrivit concluziilor unui studiu realizat de Blocul Național Sindical (BNS) și dat publicității în urmă cu patru luni, anul 2026 se va caracteriza prin dezechilibre majore pe piața muncii. Raportul respectiv sublinia, de asemenea, că perspectiva nefavorabilă pentru piața muncii în 2026 este consecința directă a faptului că 2025 nu a fost un an de “reformă”, ci mai degrabă a fost devansat într-o perioadă de recesiune precoce prin adoptarea unor măsuri de tip “pompieristic”.

“2026, anul marilor dezechilibre pe piața muncii”

și

“reformă”

sunt două afirmații cheie din studiul respectiv.

Schimbarea propusă trebuia să posed trei caracteristici esențiale. În mod ideal, aceasta trebuia să fie înzestrată cu aceste calități fundamentale.

Următoarele condiții trebuie îndeplinite pentru a evita dezbaterile pe buget:

• Implementarea să fie previzibilă, nu una improvizată, și să fie supusă unei evaluări atente;
• Trebuie să existe o strategie clară, cu obiective specifice, etape bine definite și măsuri de protecție;
• Scopul trebuie să fie optimizarea procesului, ceea ce înseamnă eficiență și exactitate în toate aspectele;

În anul 2025, eforturile de reformă au fost inexistente, fiind înlocuite cu o serie de măsuri de urgență menite să ofere ajutor financiar populației, printre care se numără creșterea Taxei pe Valoarea Adăugată în pofida angajamentelor asumate la învestirea guvernului. De asemenea, au avut loc creșteri de accize și s-a luat decizia de a majora considerabil și fără o perioadă de tranziție impozitul pe proprietăți imobiliare. Pe lângă acestea, sistemul justiției a fost paralizat timp de câteva luni ca urmare a negocierilor privind “reforma pensiilor speciale”.

În consecință, 2025 a marcat o accentuare a dificultăților pe piața muncii, tendință care se va continua și mai puternic în 2026. În plus, statistic vorbind, întreaga forță de muncă a înregistrat pierderi în valoare reală, deoarece creșterea salarială a fost depășită de rata inflației.

În viziunea lui Bolojan, odată cu debutul “reformelor”, se punea accentul pe locuri de muncă în sectorul privat, el afirmând că “există numeroase oportunități de angajare disponibile”. Ulterior, în luna septembrie 2025, când numărul șomerilor înregistrat în august depășise pragul de 500.000, declara că “este necesară diminuarea perioadei de acordare a ajutorului de șomaj, considerând că un an de zile este o perioadă prea lungă”. Oare este oportună reducerea ajutorului de șomaj în plină perioadă de recesiune, cu repercusiuni majore asupra forței de muncă? Care este valoarea reală a acestui ajutor și care este durata pentru care acesta se acordă?

Un exemplu de calculare a valorilor pentru o persoană fără loc de muncă este prezentat astfel: exemplu de calcul pentru un șomer.

Durata pentru care se acordă indemnizația de șomaj este determinată de perioada în care ai fost activ în sistemul de contribuții, ca angajat. Cu cât ai cotizat mai mult, cu atât vei primi mai mult timp această indemnizație. De exemplu, dacă ai fost angajat cel puțin un an, poți primi indemnizația timp de șase luni. În cazul în care ai acumulat între cinci și 10 ani de experiență profesională, vei primi sprijin financiar pentru nouă luni. Iar dacă ai lucrat mai mult de 10 ani, vei beneficia de această indemnizație pentru 12 luni. Și acum, întrebarea cheie: care este valoarea acesteia?

Luând în considerare un scenariu în care o persoană a acumulat 6 ani de experiență profesională și a câștigat un salariu brut de 6.000 de lei, se observă că, în conformitate cu sistemul actual de impozitare, o parte semnificativă din această sumă, și anume 2.623 de lei (echivalentul a 44%), este direcționată către stat în fiecare lună, lăsând persoanei un venit net de 3.512 lei. În situația în care aceasta își pierde locul de muncă, fie din cauză că a investit în educație, fie pentru că nu este angajată în sectorul public, și primește un mesaj de la Bolojan, care subliniază că, după o perioadă de 72 de luni în care a contribuit cu 188.856 de lei la sistemul de impozitare, ajutorul de șomaj acordat ar putea fi perceput ca fiind prea generos și, implicit, ar putea descuraja eforturile de căutare a unui nou loc de muncă.

Se estimează că, pe baza legislației în vigoare, o persoană are dreptul la o perioadă de nouă luni de ajutor de șomaj, a cărui valoare se calculează în funcție de Indicatorul Social de Referință (ISR), care rămâne constant la suma de 660 de lei, aferentă anului 2024, la care se adaugă 5% din veniturile brute lunare.

În situația în care totul se desfășoară nefavorabil, ajutorul financiar oferit este de 864 de lei lunar, echivalentul a 25% din venitul net. Această sumă este considerabil mică, având în vedere că, în ultimii șase ani, contribuțiile plătite statului au ajuns la 188.856 de lei. Astfel, sprijinul financiar va fi acordat timp de nouă luni, lunar fiind oferită suma de 864 de lei.

Se pare că Bolojan este de părere că respectiva sumă bănească ar putea conduce la o stare de confort financiar pentru o persoană care a devenit recent șomeră și care urmează să primească acest ajutor timp de nouă luni. Însă, realitatea arată că această sumă nu este suficientă nici măcar pentru a acoperi cheltuielile de bază, cu atât mai puțin pentru a plăti o chirie, având în vedere că piața forței de muncă a înregistrat o deteriorare semnificativă. În acest context, se ridică întrebarea: care sunt implicațiile inflației?

Guvernul este acuzat că prin politicile sale ineficiente accentuează fenomenul inflaționist. Inflația se află într-o spirală care poate fi greu de controlat din cauza ineficacității deciziilor luate de Executiv.

Obiectivul de inflație stabilit de conducerea BNR este de 2,5% cu o marjă de eroare de +/- 1%. Rata inflației înregistrată în anul 2025 a fost de 10%.

Documentul bugetar supus discuției astăzi se bazează pe o estimare a ratei inflației pentru perioada ianuarie 2026 – decembrie 2026 de 3,6%, fiind ceva mai optimist în comparație cu prognozele specialiștilor de la BNR, care anticipează o inflație anuală de 3,9% pentru anul 2026.

În situația în care BNR prognoază o diminuare a ratei anuale a inflației cu peste 50% în anul 2026 comparativ cu 2025, și anume de la 10%, se ridică întrebarea de ce nu s-a procedat la o reducere a dobânzilor, menținând astfel un cost al finanțării considerabil pentru statul român, companii și populație, în plină perioadă de recesiune și cu un nivel ridicat al șomajului?

În cazul în care inflația anuală este calculată pe baza datelor din primele două luni ale anului (1,5% în ianuarie și februarie), rezultă o valoare anuală de aproximativ 9%, care nu ia în considerare impactul conflictului din Iran. Această situație conduce la concluzia că anumite persoane au realizat prognoze inexacte privind inflația, în același timp cu majorări ale propriilor salarii, în cadrul unui sistem în care Banca Națională a României rămâne neafectată. Perioada de recesiune economică pare să ofere oportunitatea unor astfel de majorări salariale pentru anumite persoane, în timp ce restul populației suportă consecințele financiare. Un exemplu în acest sens este oferit de evoluția veniturilor lui Mugur Isărescu după anul 2009, care demonstrează că în perioadele de recesiune, anumite persoane își asigură creșteri salariale.

În scenariul în care Banca Națională a României menține dobânzi ridicate, concomitent cu implementarea unor măsuri de austeritate bugetară, obiectivul fiind remunerarea suplimentară și sigură a capitalurilor volatile, există riscul accentuării recesiunii, fenomen similar celui din perioada 2008-2009. Această situație poate conduce la o accentuare a impactului negativ asupra economiei, care se confruntă deja cu dificultăți financiare.

În esență, discuțiile care au avut loc în ultimele zile par a fi o mascaradă, care, după părerea mea, ascunde următoarele aspecte:

Situația economică se deteriorează rapid , conform indicatorilor care arată o creștere a șomajului, inflație și o posibilă recesiune în anul 2026.

• Perspectivele sumbre ale economiei sunt reflectate în dezbaterile parlamentare, unde s-a ajuns într-un impas din cauza lipsei unui proiect de buget
• Guvernul a fost așteptat să prezinte un proiect de buget până la data de 15 noiembrie, însă a omis să trimită “nimic” în Parlament, fapt care a fost deja infirmat de realitate.

Disprețul față de economie și societatea democratică este evident și se manifestă în mai multe moduri:

• Parlamentarii PNL sunt sfătuiți să nu propună amendamente, ceea ce pare a fi o abordare contrară rolului lor de a reprezenta interesele economice ale circumscripțiilor pe care le reprezintă.
• Reprezentanții PSD condiționează votul pentru buget de introducerea unui amendament privind cheltuieli suplimentare de un miliard, fără a propune un proiect de lege în regim de urgență.
• USR conduce o politică bugetară informală.
• AUR prezintă un proiect de buget “alternativ”, însă elaborarea proiectului de buget rămâne responsabilitatea Guvernului.
• Recesiunea, inflația și șomajul în creștere: toate arată deteriorarea semnificativă a economiei în 2026
• Parlamentul dezbate “nimic”: Guvernul a produs un “nimic” în loc de proiect de buget pe care trebuia să îl trimită în Parlament până la 15 noiembrie, “nimicul” fiind puternic infirmat, deja, de realitate.
• Disprețul față de economie și de o societate democratică se manifestă profund: 

  PNL dictează parlamentarilor să nu depună amendamente (nu cumva asta este tocmai pe dos față de rolul deputaților și senatorilor, de a apăra economiile din circumscripțiile unde au fost aleși)?

• Să nu se întâmple spontan, să fie anunțată din timp și bine evaluată
• Să fie planificată, cu obiective, etape și măsuri de salvgardare
• Să fie orientată spre îmbunătățire, cu alte cuvinte să urmărească și să obțină eficiență și corectitudine

În contextul dat, este înaintată o nouă propunere de modificare a proiectului de buget, și anume al treilea amendament, care urmează să fie adoptat pe baza considerentului „interesului național”.

Potrivit propunerii, în cazul în care guvernul prezintă o revizuire a bugetului înainte de 30 septembrie, adică în termen de șase luni de la aprobarea bugetului, acesta urmează să fie destituit în mod automat. În plus, membrii guvernului ar fi obligați să depună o demisie de onoare, care să implice o perioadă de cel puțin cinci ani fără posibilitatea de a ocupa o funcție publică, după cum urmează:

să se abțină de a mai ocupa o funcție publică

pentru această perioadă.

Probabil că veţi ridica întrebarea: cine va fi responsabil pentru gestionarea bugetului pe termen lung al ţării în cazul în care „echipa de vârf” îşi va abandona rolul de lider? Consiliul de Administrație al BNR are în prezent un mandat care ar putea fi prelungit până la datele de 31 decembrie 2049 sau chiar 2077, oferind o posibilă soluție la această întrebare.

Poate ăsta ar trebui să fie un amendament chiar la Constituție, ca să demonstrăm piețelor financiare că suntem serioși și predictibili

reprezintă o idee care ar putea fi avută în vedere pentru a consolida încrederea în mecanismele financiare ale statului.

Investigațiile jurnalistice și reportajele aprofundate necesită o cantitate considerabilă de timp și resurse.
Tocmai din acest motiv, vă încurajăm să sprijiniți efortul nostru printr-o contribuție financiară.
Pe site-ul libertatea.ro/sustine puteți găsi informații despre multiplele modalități prin care puteți ajuta la crearea de noi materiale de acest fel.
Vă mulțumim pentru încrederea pe care ne-o acordați citind articolele noastre și pentru că sunteți alături de noi.

Anunțuri recente din România au indicat o posibilă soluționare a impasului legat de buget prin intermediul celui de-al treilea amendament propus.

În județul Teleorman, un grup de agresori, format din un tânăr și patru minori, a comis un act de violență șocantă. Ei au lovit în mod deliberat trei pietoni cu un vehicul și apoi i-au agresat fizic cu brutalitate. Una dintre persoanele afectate se află în prezent în stare de comă.

Ultimele informații România sunt prezentate într-un context nou.

Creșterea prețurilor face ca masa de Paște să fie din ce în ce mai scumpă, deoarece 70 de lei este prețul pe kilogram al mielului în supermarketuri.

Știri din Mondene au fost raportate.

Noah, fiul Andreei Bănică, a fost supus unor experiențe traumatizante din cauza altor copii. Ce au făcut acești copii lui Noah este șocant. Potrivit spuselor,

„Sunt așa întoarsă. I-au aruncat-o în râpă”

. Această situație a fost descrisă ca fiind una de bullying.

Știri din lumea mondenă sunt prezente.

În cariera sa, Adelina Pestrițu a acceptat un anumit nivel de risc considerabil. Autoeducația și înregistrarea notițelor importante au fost esențiale în acest proces.

„M-am autoeducat, am luat notițe importante”

La scurt timp după ce s-a ajuns la un acord privind bugetul, Sorin Grindeanu a declarat:

„Înțelepciunea celorlalți din coaliție a revenit”

. Această declarație a fost făcută în urma unui proces de negociere care a avut ca rezultat un anumit nivel de consens în cadrul coaliției. Compromisul a fost considerat de Grindeanu un semn al revenirii la un anumit grad de raționalitate în discuțiile despre buget.

În urma unei întâlniri neprevăzute pe o trotinetă în Parlament între un membru al USR și unul al PSD, a izbucnit o remarcă destul de acidă:

„Al dracu’ să fii de trotinetist progresist”

. Incidentul a fost surprins pe film și a stârnit destulă curiozitate.