ANAF se digitalizează: zeci de sedii vor fi desființate

Potrivit declarațiilor, echipele ANAF din cadrul acestor sedii nu își vor pierde locurile de muncă, ci vor fi relocate în zonele în care sunt realmente necesare. „Relocate acolo unde este cu adevărat nevoie” a afirmat Nazare,

„relocate acolo unde este cu adevărat nevoie”

nu va duce la pierderea locurilor de muncă pentru angajații ANAF din respectivele sedii.
a fost restructurat:

Citește șiPete Hegseth: „Voi curăța armata de grași, bărboși și ciudați”. Secretarul de război al SUA caută „cowboy patrioți”

Nu vor fi concediați, ci mutați în alte locații unde sunt necesari.

Deci

Funcționarii ANAF afectați de această decizie nu se vor confrunta cu pierderea locurilor de muncă, ci vor fi relocați în regiuni unde prezența lor este esențială, după cum a declarat Nazare.

„Relocate acolo unde este cu adevărat nevoie”

Potrivit Ministrului de Finanțe, obiectivul acestei restructurări este crearea unei instituții „moderne, echitabile, corecte și transparente”, care să poată colecta venituri mai eficient, să reducă evaziunea și să ofere servicii de calitate superioară contribuabililor.

„Viitorul trebuie să fie unul digitalizat”

a declarat acesta. nu e nevoie de asta se cere doar paragraf –>

Obiectivul acestei restructurări, după cum afirmă Ministrul de Finanțe, este de a crea un ANAF care să fie „modern, echitabil, corect și transparent”, capabil să îmbunătățească colectarea veniturilor, să combată eficient evaziunea și să ofere contribuabililor servicii superioare.

Într-un context marcat de dificultăți majore în ceea ce privește perceperea impozitelor și taxelor, Alexandru Nazare a făcut un anunț important, problemele fiind legate și de structura sistemului fiscal românesc. Acestea din urmă se adaugă la provocările cu care se confruntă ANAF în domeniul sau de competență, și anume colectarea taxelor și impozitelor.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene prezentat la sfârșitul anului 2025, țara noastră a înregistrat venituri din TVA în valoare totală de 21,449 miliarde de euro în cursul anului 2023. Se estimează că deficitul de conformitate la TVA a ajuns la 9,201 miliarde de euro, adică aproximativ 30,0% din totalul obligațiilor fiscale teoretice aferente TVA.

Înregistrând o creștere de 3,4 puncte procentuale față de anul 2022, nivelul curent prezintă o tendință de creștere. Între anii 2019 și 2023, diferența de conformare la TVA a scăzut moderat, de la 30,9% la 30,0%. România încheie lista statelor membre UE pe ultimul loc, având un decalaj mediu al TVA de 9,5% în Uniunea Europeană.

Țara noastră este considerată un paradis fiscal.

Economia românească se confruntă cu o situație paradoxală, în care ponderea veniturilor fiscale în PIB este similară cu cea a unui stat cu un sistem fiscal lejer, ceea ce face ca orice creștere economică să fie canalizată în principal către finanțarea activităților statului și a protecției sociale, și nu către impulsionarea dezvoltării economice sau, de pildă, generarea de noi oportunități de angajare.

Înainte de a diminua evaziunea, un fenomen pe care statul îl combate de zeci de ani fără succes, o posibilitate de optimizare a bugetului rezidă în gestionarea eficientă a cheltuielilor, în special a celor legate de cheltuielile salariale ale bugetului de stat.

Economicistul Bogdan Belciu a exprimat opinia că, deși o restructurare poate necesita o perioadă mai lungă de timp și poate implica anumite costuri compensatorii, avantajele pe termen lung sunt considerabile, într-o declarație acordată Știrile ProTV.ro.

„Este adevărat că o restructurare poate dura mai mult timp, că implică unele cheltuieli compensatorii, dar beneficiile pe termen lung sunt semnificative”

În perioada recentă, veniturile fiscale ale României au înregistrat o stabilitate relativă, situându-se în jurul valorii de 28% din PIB. În context european, se remarcă o medie considerabil mai mare, anume circa 41% din PIB, care reprezintă media europeană.

În cadrul Uniunii Europene, România se situează pe a doua poziție, imediat după Irlanda, care are un sistem fiscal considerat foarte permisiv, în ceea ce privește cea mai mică pondere a veniturilor fiscale în Produsul Intern Brut, cu o valoare de 21%.

Nu este specificat

nici un comentariu direct, însă se observă că această situație reflectă o realitate economică.

În situația în care statul român ar reuși să colecteze impozitele și taxele la un nivel apropiat de cel din Uniunea Europeană, excedentul bugetar ar putea ajunge la peste 20 de miliarde de euro în fiecare an. Pentru a înțelege mai bine această valoare, trebuie menționat că investițiile realizate din fonduri proprii ale statului, respectiv cheltuielile de capital, au totalizat 13 miliarde de euro în anul precedent.

Declarația integrală a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare este următoarea:

Procesul de reorganizare teritorială a ANAF a fost inițiat deoarece instituția nu mai putea continua să fie ineficientă pe termen nelimitat. Viitorul fiscalității în România trebuie să fie caracterizat prin digitalizare și performanță, astfel încât să contribuie mai mult la bugetul public decât consumă resursele acestuia.

În perioada următoare, Adrian Nica, președintele ANAF, și-a propus, împreună cu echipa sa, să inițieze o schimbare majoră în cadrul instituției, care să implice o nouă abordare a colectării veniturilor statului și o îmbunătățire a serviciilor oferite contribuabililor. Această reformă, care se va desfășura în etape pe o perioadă de aproximativ două luni, se bazează pe date concrete și analize de eficiență.

Am început, ireversibil, împreună cu preşedintele ANAF, Adrian Nica, un proces amplu de transformare al acestei instituții – care vizează modul în care statul își colectează veniturile și, mai ales, modul în care îşi respectă contribuabilii. Este o nouă intervenție necesară, construită pe analize de eficiență și pe date concrete din teren, iar implementarea începe în perioada următoare și se va derula etapizat, pe parcursul a aproximativ două luni.

became

Procesul de reformare a ANAF, demarat împreună cu președintele Adrian Nica, vizează schimbări esențiale în ceea ce privește colectarea veniturilor statului și interacțiunea cu contribuabilii. Implementarea acestei reforme, care se va desfășura pe parcursul a aproximativ două luni, se va face etapizat și se bazează pe analize detaliate de eficiență și date concrete din teren.

Here is a better rewritten version:

Transformarea instituțională a ANAF, inițiată alături de Adrian Nica, președintele instituției, are drept scop o nouă abordare a colectării veniturilor statului și îmbunătățirea considerabilă a respectării contribuabililor. Această nouă etapă, susținută de analize de eficiență detaliate și date concrete, urmează să fie implementată în următoarea perioadă, cu o durată de aproximativ două luni și o desfășurare etapizată.

Procesul de reorganizare va duce la închiderea unei părți semnificative din oficiile fiscale locale — atât din municipii, cât și din orașe și comune. Accesul la servicii nu va fi întrerupt, ci doar reconfigurat pentru a fi oferit mai eficient prin mijloace digitale și prin adaptarea la cerințele anului 2026. În același timp, personalul ANAF din aceste sedii nu va fi disponibilizat, ci va fi redistribuit în zonele cu un risc crescut de evaziune, pentru a consolida capacitățile de control.

Echipele ANAF vor fi redistribuite pentru a oferi suport direct în comunități, eliminând necesitatea unor sedii fizice costisitoare, care implică cheltuieli precum chirii, utilități și întreținere.
În acest mod, nicio localitate nu va rămâne fără asistență pentru contribuabili.
Colaborarea cu primăriile va permite echipelor teritoriale ANAF să ofere sprijin în orice moment, atunci când este nevoie.

De fiecare dată când un primar va solicita asistență, echipele ANAF vor veni mai aproape de contribuabil, în orice comună, ori de câte ori este necesar

.

Se înregistrează o modificare semnificativă de paradigmă, înlocuirea unei prezențe birocratice largi cu un accent pe eficiență și rezultate cuantificabile.

În perioada recentă, rezultatele inspecțiilor efectuate au scos în evidență punctele slabe ale sistemului în mod clar și evident. ANAF a descoperit structuri complexe de entități comerciale constituite în scopul exclusiv de a comite fraude fiscale, unele alcătuite din numeroase societăți, care au acumulat datorii considerabile către bugetul de stat, și care utilizează mecanisme artificiale de facturare și repetă procedura de insolvență pentru a eluda achitarea obligațiilor. Aceste situații nu mai sunt acceptabile. Ele confirmă necesitatea existenței unei instituții ANAF mai eficient organizate, cu o prezență mai puternică în combaterea evaziunii și cu o utilizare mai judicioasă a resurselor.

Transformarea urmărită este profund ancorată în crearea unui sistem ANAF modern, caracterizat prin echitate, corectitudine și transparență, care să exceleze în colectarea eficientă a resurselor, combaterea evaziunii fiscale și oferirea unor servicii superioare cetățenilor care contribuie la bugetul statului. Această evoluție către digitalizare implică reducerea semnificativă a procedurilor birocratice, implementarea unor servicii publice online și optimizarea utilizării fondurilor publice.

Transformarea instituțională implică și o evoluție a mentalităților în cadrul organizației. ANAF trebuie să devină o instituție care să atragă o nouă generație de specialiști. Pentru aceasta, este esențial să aducem în administrația fiscală tineri talentați, cu multă energie, care doresc să obțină rezultate și să lucreze cu integritate în domeniul public. Orice reformă este sortită eșecului fără o resursă umană de înaltă calitate.

Procesul de consolidare fiscală în care eficiența și corectitudinea colectării sunt considerate la fel de semnificative ca și politica fiscală însăși include reforma ANAF.

Este vorba despre un stat eficient și performant, care acordă respect contribuabililor săi și utilizează banii publici cu maximă eficiență.