Analiză „Am construit motorul, dar nu şi rezervorul”. Care sunt vulnerabilitățile sistemului energetic din România

2026 a evidențiat cât de vulnerabil este sistemul energetic românesc în sezonul estival. Nu se referă la o criză de generare pe termen lung, ci...

2026 a evidențiat cât de vulnerabil este sistemul energetic românesc în sezonul estival. Nu se referă la o criză de generare pe termen lung, ci la o problemă de sincronizare între producție, consum și capacitatea de a muta energia în timp, precizează o analiză de specialitate publicată miercuri.

Conform studiului Frames, potențialul energiei regenerabile a crescut cu o viteză accelerată, iar producția de energie solară și eoliană a înregistrat o creștere semnificativă; totuși, în același timp, capacitățile de stocare și de flexibilitate rămân subdezvoltate, subliniază Agerpres.

„Când hidraulica scade din cauza debitului redus pe Dunăre, când temperaturile ridicate împing consumul în orele de vârf şi când producţia solară scade seara, sistemul simte presiunea. Importurile şi rezervele tehnice trebuie să intervină. Nu este o criză de generare pe termen lung. Este o problemă de sincronizare între producţie, consum şi capacitatea de a muta energia în timp. Pe 29 iunie, în plină caniculă, România a ajuns în vârful clasamentului european al preţurilor pe piaţa pentru ziua următoare, cu valori care au depăşit 4.200 lei/MWh în orele de seară. Câteva săptămâni mai târziu, seceta prelungită a dus la oprirea, pe rând, a ambelor reactoare de la Cernavodă – pentru prima oară în 23 de ani ţara a rămas fără producţie nucleară, sursă care asigură în mod normal aproximativ o cincime din energia naţională. Nivelul scăzut al Dunării a redus şi producţia hidrocentralelor de la Porţile de Fier. În unele zile critice, din aproape 19 GW de capacitate instalată, sistemul a reuşit să producă doar 6,9 GW, adică mai puţin de o treime din potenţialul teoretic”, menţionează analiza.

Citește șiGoogle: Hackeri vorbitori de rusă ar fi realizat primul atac cibernetic complet automatizat cu inteligenţă artificială

Comisia Europeană a accentuat, în documentul de analiză pentru 2026, că rețeaua de transport și distribuție constituie una dintre principalele slăbiciuni ale României, fiind incapabilă să se alinieze cu viteza de creștere a noilor capacități. În același timp, cheltuielile pentru depozitare, centralele de gaz de rezervă și actualizarea rețelelor de transport s-au dezvoltat într-un ritm mult mai redus.

Acest aspect a fost evidențiat de managerul companiei de consultanţă, Adrian Negrescu.

„Pe scurt, am construit motorul, dar nu şi rezervorul. Energia solară abundentă de la prânz nu a putut fi stocată pentru orele de vârf ale serii, când consumul creşte şi producţia fotovoltaică scade”

În analiza prezentată, ca exemplu de investiție, se subliniază proiectul hibrid amplasat în Ogrezeni, județul Giurgiu, realizat de compania austriacă Enery, fiind recunoscut ca unul dintre cele mai mari inițiative europene de energie solară combinată cu stocare. În acest caz, capacitatea fotovoltaică de 761 MWp este asociată cu un sistem de stocare de 534 MW/1.068 MWh, iar investiția totală se apropie de 460 de milioane de euro.

„În faza de construcţie sunt estimate circa 350 de locuri de muncă, cu o componentă importantă de execuţie şi aprovizionare locală. Odată finalizat, în 2027, parcul ar urma să producă anual 1,4-1,5 TWh, echivalentul consumului a aproximativ 684.000 de gospodării. Ogrezeni ilustrează direcţia necesară: proiecte care nu mai vând doar megawaţi de producţie brută, ci şi flexibilitate – capacitatea de a muta energia din intervalele de abundenţă către orele de deficit. Fiecare lună de întârziere în astfel de şantiere se traduce în ore de vârf acoperite din import scump, în loc de energie stocată local”, notează sursa citată.

Simultan cu alte inițiative, unităților 3 și 4 la Cernavodă se așteaptă să crească proporția nucleară din consum de la 18–20% la circa 30%, iar puterea pe cărbune (≈1.900 MW) va fi eliminată până cel târziu la finalul lui 2030, în conformitate cu angajamentele PNRR.

Consultanţii avertizează că primul obstacol structural din domeniu este de natură legislativă și de piață.

„Mecanismele de răspuns al cererii – prin care consumatorii mari sunt plătiţi să-şi reducă sau să-şi mute consumul în orele critice – sunt încă afectate de bariere de reglementare. ANRE a anunţat că România devine prima ţară din UE care adoptă un mecanism explicit de plată pentru reducerea cererii. Rămâne însă de văzut cât de rapid şi de atractiv va fi implementat pentru industriile mari (siderurgie, ciment, chimie), al căror consum nu poate fi oprit instantaneu, dar poate fi programat dacă regulile sunt clare”, explică aceştia,

Al doilea obstacol se referă la rețeaua în care, conform Comisiei Europene, modernizarea liniilor de transport și distribuție continuă să fie principală vulnerabilitate structurală.

„Fără ea, chiar şi proiectele de stocare şi regenerabile deja construite riscă să nu poată fi integrate eficient, iar congestiile pot anula parţial benefici

Frames reprezintă un think tank economic dedicat elaborării analizelor și studiilor de piață referitoare la economie.

COMENTARII / 0